Csibi Barna a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunilor de promovare a ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, pentru utilizarea în public a simbolurilor fasciste şi rasiste şi pentru deţinerea, în vederea răspândirii sau vânzării, de simboluri fasciste şi rasiste.
Potrivit unui comunicat de presă remis de Parchetul General, în intervalul octombrie 2009 – aprilie 2011, Csibi Barna a răspândit în mod sistematic, în public, idei şi concepţii fasciste, rasiste şi xenofobe, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările au dispus trimiterea în judecată a inculpatului CSIBI BARNA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
- promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în public, prev. de art. 5 din O.U.G. nr. 31/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, cu aplic. art. 5 alin. 1 şi art. 40 alin. 1 din Codul penal;
- utilizarea în public a simbolurilor fasciste şi rasiste, prev. de art. 4 alin. 2 din O.U.G. nr. 31/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, cu aplic. art. 5 alin. 1 şi art. 40 alin. 1 din Codul penal;
- deţinerea, în vederea răspândirii sau vânzării, de simboluri fasciste şi rasiste, prev. de art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 31/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, cu aplic. art. 5 alin. 1 şi art. 40 alin. 1 din Codul penal. În rechizitoriul întocmit în cauză, procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt: În intervalul octombrie 2009 – aprilie 2011, inculpatul Csibi Barna a răspândit în mod sistematic, în public, idei şi concepţii fasciste, rasiste şi xenofobe, cu intenţia de a convinge şi de a atrage noi adepţi.
În acest scop, inculpatul a folosit în mod intensiv mediul online, făcând propagandă prin intermediul blogurilor sale şi prin canalele pe care le-a deschis pe diferite portaluri. Unele dintre acţiunile de propagandă au fost centrate pe simboluri şi sloganuri fasciste şi rasiste, în timp ce actele materiale cu caracter xenofob au avut la bază personalităţi cu valoare de simbol din istoria şi din cultura poporului român, menite a asigura efectul provocator scontat, ori sloganuri care vizează limitele teritoriale ale României.
Astfel,
• În cursul anului 2009, inculpatul a realizat un model grafic conţinând textul, în limba maghiară, ”Székelyföld nem Románia!” (”Ţinutul Secuiesc nu e România!”), scris atât cu litere latine cât şi cu caractere runice. Modelul a fost promovat ca atare de către inculpat, prin intermediul blog-urilor şi canalelor sale digitale menționate şi a fost utilizat la inscripţionarea unor tricouri pe care acesta le-a oferit online spre vânzare, din octombrie 2009;
• La data de 6 aprilie 2010, având autorizaţia Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc de a organiza o acţiune de „atragere a atenţiei prin afişe asupra eventualelor efecte negative ale vizitării exagerate a super şi hipermarketurilor”, inculpatul s-a deplasat, însoţit de două persoane, în vecinătatea unui hipermarket din municipiul Miercurea Ciuc unde, a expus un panou din lemn pe care era lipit un afiş ce reproduce un simbol fascist constând într-o imagine utilizată de liderul fascist Szálasi Ferenc (condamnat pentru crime de război şi executat), ca manifest al partidului său. Imaginea conţine textul, scris în limba maghiară, ”Szégyelld magad, már megint zsidónál vásároltál!”(“Ruşine să-ţi fie! Iar ai cumpărat de la evrei!”), alături de reprezentarea grafică a unui soldat a cărui uniformă poartă simbolul crucii cu săgeţi (însemn al mişcării fasciste din Ungaria din timpul celui de-al doilea război mondial). Însemnul a fost acoperit pe durata acţiunii cu o etichetă din hârtie, iar trecătorilor li s-au înmânat fluturaşi conţinând textul, scris în limba maghiară, inclusiv cu caractere runice, ”Vásárolj hazai terméket!” (”Cumpără produse autohtone!”). Inculpatul a asigurat videofilmarea evenimentului şi realizarea de fotografii. Ulterior a popularizat evenimentul răspândind imaginile online;
• În cursul lunii ianuarie 2011, având – declarativ – intenţia de organizare a unei „acţiuni literare, legată de activitatea literară şi publicistică a poetului român Mihai Eminescu” (mențiune din cererea adresată Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc, formulată în vederea obținerii autorizației prevăzute de Legea nr. 60/1991), inculpatul a conceput un model grafic conţinând chipul poetului Mihai Eminescu, acoperit de simbolul “Staţionarea interzisă”. Ulterior l-a distribuit lipindu-l sub forma unor afişe în mai multe locaţii din municipiul Miercurea Ciuc, în intervalul 20 - 22 ianuarie 2011. În perioada următoare, inculpatul a popularizat afişul prin intermediul blogurilor şi canalelor sale, pe Internet. Cu toate că cererea de organizare a unei adunări publice nu a fost avizată favorabil de către primăria municipiului, blogul inculpatului conține videoclipul unei manifestații de stradă în cadrul căreia acesta expune un afiș cu modelul grafic descris;
• În 4 martie 2011, inculpatul a formulat o cerere de organizare a unei adunări publice, având ca obiect declarat ”o acţiune istorică, informativă în legătură cu evenimentele din timpul revoluţiei ardelene din 1848-‘49”, în cadrul căreia urmau să se prezinte ”descrieri de evenimente, copii după desene contemporane, păpuşi din paie, de carnaval etc.” Acţiunea a fost organizată, potrivit autorizaţiei, pe spaţiul public din Miercurea Ciuc, la data de 14 martie 2011, în intervalul orar 17.00 – 18.30. În cadrul evenimentului, inculpatul a regizat un proces în care a jucat concomitent rolul judecătorului şi al călăului, proces ce a avut ca obiect judecarea şi condamnarea publică a lui Avram Iancu pentru „omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid și trădare”, pedeapsa aplicată de CSIBI BARNA revoluţionarului român (reprezentat printr-un manechin îmbrăcat în costum tradiţional românesc, având lipită o imagine cu chipul lui Avram Iancu) fiind „moartea prin spânzurare”. A „pus în executare” pedeapsa folosind în acest scop o spânzurătoare improvizată, realizată din lemn. În timpul acțiunii au fost expuse panouri conținând liste cu numele celor pretins uciși de armata românilor transilvăneni condusă de Avram Iancu, separat pe localități, precum și unele desene care reprezentau scene de luptă.
Textul în limba maghiară, rostit de către inculpat în timpul procesului simulat, a fost următorul: „Avram Iancu a fost găsit vinovat de omor calificat, tentativă de omor, instigare la ură, genocid, trădare de neam și de țară, pentru atrocitățile comise la Aiud, Zlatna, Abrud și alte localități, și este condamnat la moarte prin spânzurare. Sentința se execută imediat.” Inculpatul a asigurat fixarea pe suport foto și audio-video a evenimentului şi în scurt timp l-a popularizat online. Dosarul a fost trimis, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Miercurea Ciuc.
