Ca urmare a scrisorii deschise tansmisă de Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer prin care se trage un semnal de alarmă în ce privește posibilitatea limitată de a trata corect pacienții diagnosticați cu cancer în condițiile pandemiei, cu tot mai multe spitale blocate de pacienții pozitivi, cu blocarea accesului pacienților non-critici în orice spital, un alt semnal de alarmă este tras de Bogdan Tănase, medic chirurg la Institutul Oncologic din București (Fundeni) și președintele Alianței Medicilor. "Mă întreb și eu, ca medic care tratează pacienți oncologici, decidenții înțeleg oare că trebuie găsită o soluție pentru acești bolnavi?"
Prin intermediul paginii personale de Facebook, doctorul adaugă "Ce se întâmplă cu acești pacienți? Când și cum îi putem opera în siguranță? Avem o Comisie de Chirurgie Oncologica la Ministerul Sănătății, oare această comisie nu ne poate îndruma în vreun fel? Fiindcă suntem noi, ca medici, din punct de vedere medicolegal și moral mai ales, suntem între ciocan și nicovală".
Scrisoarea inițială care încerca să clarifice posibilitățile pe care le au cei diagnosticați cu cancer, dar nu numai, chiar și cei care trebuie să-și continue dializa, cei cu diabet, boli autoimune sau orice alte afecțiuni este redată mai jos:
Triplu risc de moarte pentru pacienții oncologici din România!
”Frustrarea pacienților cu cancer este imensă în aceste zile apasatoare ale pandemiei de COVID19. Aproape 400,000 de romani au acceptat un diagnostic greu, au ajuns să își cunoască boala și știu că, in conditii normale, speranța de viață e ridicată în zilele noastre, pentru majoritatea tipurilor de cancer. Și brusc, în plină pandemie, riscul lor de a muri e triplu. Pe pacienții care astăzi au nevoie de tratament și diagnostic rapid, îi condamă la moarte sigură sistemul de sănătate din România, bătrânul campion al deceselor evitable, al infecțiilor intraspitalicești, al mortalității materne ridicate, al finanțării celei mai mici din PIB. Abia acum se va vedea faptul că sistemul de sănătate, la rândul său, e neoplazic, în stadiu terminal, și mai nou, are ca patologie asociată COVID -19. Ani de zile, obsesiv FABC v-a transmis aceasta “radiografie” a sistemului sanitar, radiografie ignorata de guvernele Romaniei! Acum, culegem cu totii rezultatele iresponsabilitatii!
Studii recente ne arată faptul că pacienți oncologici infectați cu coronavirus au un risc de 3,5 ori mai mare de a necesita internare pe secția de terapie intensivă, ventilație mecanică și deces, comparativ cu pacienții fără cancer. Este principalul motiv pentru care trebuie să-i protejăm și să nu-i lăsăm fără acces la tratamenul de care au nevoie, oricare ar fi el: chimioterapie, radioterapie, imunoterapie sau chirurgie. Cu toate acestea, marea majoritate a pacienților oncologici au fost externați peste noapte, trimiși acasă, la sute de kilometri, să aștepte. Pacienții diagnosticați în stadii avansate ale bolii necesită în regim de urgență prescrierea și inițierea tratamentului.
Sistemul de sănătate lasă fără tratament sau diagnostic cert în această perioadă foarte mulți pacienți, din varii motive. În primul rând, unitățile spitalicești nu sunt pregătite să asigure protecția minimă necesară nici medicilor, nici pacienților oncologici care fie sunt internați, fie trebuie să își continue tratamentul în spital. Medicii se tem de interacțiunea directa cu pacienții, pentru a nu-i infecta sau a fi la rândul lor infectați, și în lipsa soluțiilor de testare, evită consulturile pe cât posibil. Drept dovadă stau apelurile disperate pe rețele de socializare ale centrelor regionale de oncologie în acest sens, cozile de la intrarea acelorași instituții.
Acum se încearcă resuscitatea sistemului național de sănătate, rămas anchilozat în epoca pre-digitalizare, și pre-vaccin, prin reconsiderarea rolului medicilor de familie și prin legiferarea telemedicinei. În acest context sunt reconsiderate regulile de prescriere și eliberare a medicamentelor, se caută soluții digitale pentru a ajuta pacienții să rămână în conexiune cu medicul specialist sau de familie. O rețea de servicii paliative și tratament la domiciu, bine pusă la punct și finanțată corect, ar fi făcut diferența zilele acestea. Din păcate, la acest capitol, România este din nou codașă abordând un buget minim acestor tipuri de servicii.
Tratementele și investigaţiile specifice sunt amânate, un motiv de disperare în rândul pacienților, întrucât simt că le este luată șansa la supraviețuire. Se tem de coronavirus, de a fi un număr pe lista de decese a Ministerului Sănătății, în care cancerul apare ca și “co-morbidiate”. Însă pacienții oncologici se tem și mai mult de a le fi periclitată șansa la viață prin lipsa tratamentului sau amânarea lui. Și acest sentiment îi va mâna în continuare să iasă din casă, pe ei sau pe membri familiilor lor.
Sentimentul de frustrare e similar celui pe care îl trăiește un astmatic sau un pacient infectat cu coronavirus în încercarea eșuată de a trage aer în piept. E aproape imposibil să plângi, pentru ca esti conștient că gestul îți va îngreuna și mai mult respirația. Îți vine să vomiți, dar știi că ai șanse să te îneci cu propia vomă și să nu poți respira în continuare. Umbli bezmetic prin cameră, te agăți de orice lucru care îți iese în cale și îți infigi unghiile cu ură și dor de o gură de aer sănătoasă. Știi că ai șanse să trăiești, însă din cauza pandemiei tot ce ți se spune este să te aștepti. Însă noi nu intenționăm să ne lăsăm pacienții să aștepte și solicităm modificarea legislației pentru a nu periclita rezultatele obținute la pacienții cu cancer în această perioadă de grea încercare pentru societate!”
