În mulţimea tăcută ce a plecat de la Universitate spre Strada Tăbăcarilor am avut pentru prima dată sentimentul că, da, ceva s-a schimbat. Da, nu am rezoltat problema cluburilor care au o singură intrare ce duce direct spre altă lume, nu am rezolvat nici problema autorizaţiilor pe care domn primar Piedone le dădea „ca primarul“, nu s-a dat vreun verdict urmare anchetelor deschise după masacrul din „clubul groazei“ şi nici nu am reuşit să stopăm, noi, muritorii de rând, lupta „pentru ciolan“ a celor care ne conduc, ne observă şi ne cer votul , normal, în preajma alegerilor. Nu am schimbat nici măcar mentalitatea. Asta ţine de educaţie, valoare şi bun-simţ. Şi, la capitolul ăsta, mai avem de lucru.
Dar, da, ieri mergând spre #Colectiv am simţit, la faţa locului că s-a schimbat ceva. Şi nu vorbesc aici despre faptul că i s-au luat jucăriile lui Gabriel Oprea - adică, coloanele oficiale- de cazul Hexi Pharma- dezinfectanţii din spitale care în loc să ne ajute, ne îmbolnăveau- sau de faptul că, imediat după tragedie a căzut Guvernul Ponta. Există şi ele. Le-am bifat. Ieri, am simţit schimbarea prin simplul fapt că politicienii-ăia, eterni, nemuritori şi reci pe care îi ştiţi bine- nu s-au mai perindat, avizi de imagine, pe la locul tragediei. Nu i-am mai vazut ca nişte ulii dând târcoale unui loc care le-ar fi „umflat“ superficial imaginea în preajma campaniei electorale. Nu am văzut eternele şi deja anticipatele declaraţii pe care le rosteau mecanic după fiecare tragedie. Pentru un vot. Sau două. Sau trei. Ieri, nu i-am vazut pe ei, îi ştim prea bine, umflându-se prin faţa camerelor, cu o lacrimă în colţul ochilor, cu păreri de rău şi aduceri-aminte. Asta, în timp ce sufletul le exalta că „tragedia nu s-a petrecut în timpul mandatului lor“. Nu-i aşa, domnul Stroe?
Ieri, am văzut oameni şi atât. Ieri, am văzut cum cei care au pierdut fiinţe dragi lor s-au întors să-i plângă. Ieri, nu a fost teatru ieftin şi nici jocuri de imagine. Ieri, s-a suferit şi s-a plâns pe bune. Ieri, chiar a fost pentru ei. În memoria lor. Ieri, politicienii români, indiferent de culoarea politică, şi-au luat ţeapă. Unii au postat pe facebook câte-un mesaj timid, în timp ce alţii nu au fost capabili nici să facă acest gest. Dar ştiţi ce? Nici nu a contat. Pentru că ieri a fost despre altceva. Nicidecum despre campanie electorală sau despre imagine. Ieri, am fost #colectiv! Şi, da, dacă s-a schimbat asta, înseamnă că s-a schimbat ceva.
