Surse judiciare au declarat în exclusivitate pentru Q Magazine că, în deplină discreție, Călin Georgescu a atacat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg (CEDO) decizia Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din România. Demersul juridic este realizat în paralel cu acțiunile din țară.
La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a emis Decizia nr. 32/2024, anulând întregul proces electoral pe baza unor informații desprinse din rapoartele înaintate CSAT de serviciile de informații, în care erau semnalate posibile încălcări ale legii electorale ale candidatului Călin Georgescu, în sensul că acesta a declarat cheltuieli zero în campania electorală, precum și „interferențe” ale unor „actori statali”, respectiv Rusia, în sensul că o campanie pe Tik Tok l-ar fi propulsat pe Călin Georgescu în topul vizualizărilor. De amintit faptul că judecătorii Curții Constituționale validaseră cu patru zile înainte primul tur al alegerilor prezidențiale.
Totodată, la peste o lună de la anularea alegerilor, nicio instituție a statului român nu a revelat probe juridice concrete ale acuzațiilor aduse prin Notele serviciilor de informații, în vederea inculpării unor vinovați. Mai mult, în cadrul unei declarații publice făcute cu ocazia reuniunii membrilor Consiliului European din decembrie 2024, Klaus Iohannis a spus că ambasadorul rus la București nu a fost convocat de ministrul român de externe-gest diplomatic minimal- deoarece „este foarte greu de produs probe concrete” privind interferența Rusiei în alegerile din România, în ciuda acuzațiilor formale.
Acțiunea la CEDO înaintată de Călin Georgescu, clasat pe primul loc în primul tur și care, potrivit unui sondaj efectuat la finalul anului 2024, de Institutul IRES, ar fi câștigat cu 63% cel de-al doilea tur, dacă acesta ar fi avut loc, este singura cale prin care s-ar putea obține suspendarea efectelor Deciziei nr. 32/2024 a CCR și obligarea Guvernului României să reia procesul electoral de la momentul la care s-a decis anularea alegerilor.
Deciziile Curții Constituționale române nu pot fi atacate la nicio instanță din țară, acestea fiind definitive și general obligatorii.
Călin Georgescu este reprezentat la CEDO de avocata Maria Vasii.
Acțiunea, depusă la data de 16 decembrie, a primit numărul 37327/24 și, potrivit răspunsului Curții, intrat în posesia Q Magazine, dosarul va fi examinat „cât mai curând posibil în cursul lunii ianuarie 2025”. Procedura de urgență inițiată de CEDO confirmă gravitatea situației și necesitatea unei soluții care să protejeze statul de drept și valorile democratice.
Călin Georgescu este susținut în demersul său de câteva dintre cele mai mari case de avocatură europene, asupra cărora vom reveni cu detalii.
Între motivele care stau la baza acțiunii demarate, Călin Georgescu a enumerat:
„Prejudiciu ireparabil:
Suspendarea procesului electoral și invalidarea voturilor afectează iremediabil drepturile reclamantului și ale cetățenilor români, garantate de Art. 3, Protocolul nr. 1 al Convenției.
Criză politică și socială:
Vidul electoral creat prin decizia CCR subminează stabilitatea politică și încrederea publicului în statul de drept, provocând proteste sociale și riscuri de instabilitate internă.
Urgența situației:
Turul doi al alegerilor prezidențiale trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. Amânarea pe termen nedefinit a procesului electoral afectează drepturile democratice ale cetățenilor și generează riscul perpetuării unor practici nedemocratice.
Imposibilitatea de a exercita căi de atac interne:
Deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, iar legislația română nu oferă un mecanism intern de contestare a acestora, încălcând Articolul 13 al Convenției (dreptul la un recurs efectiv).”
De asemenea, în documentul depus la Curtea Europeană sunt evocate și argumentele în baza cărora se impune judecarea rapidă a cazului:
„Impactul direct asupra drepturilor fundamentale:
Decizia CCR a anulat procesul electoral în desfășurare, încălcând drepturile fundamentale ale alegătorilor și candidaților, inclusiv dreptul reclamantului de a candida.
Criza constituțională:
Lipsa unui președinte ales democratic creează un vid de legitimitate, punând în pericol stabilitatea instituțională și principiile statului de drept.
Reacții sociale:
Gesturile de protest, precum distrugerea documentelor de identitate, reflectă o pierdere profundă a încrederii cetățenilor în procesul democratic.
Risc de precedent nedemocratic:
Întârzierea soluționării cauzei ar putea perpetua practici similare, afectând standardele democratice în alte state membre.”, se arată în cererea către CEDO.
Curtea Constituțională este prezidată de Marian Enache Foto CCR
„Este esențial ca deciziile ce influențează direct procesul electoral și soarta democratică a unei națiuni să fie supuse unei analize riguroase. Judecătorii care au emis hotărârea privind anularea alegerilor vor trebui, la momentul oportun, să răspundă în fața instanțelor competente europene”, a declarat Călin Georgescu pentru Q Magazine.
Un precedent în atacarea deciziilor CCR la CEDO a fost creat de fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care a intentat procesul după ce Curtea Constituțională a României l-a obligat pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din funcție. Curtea de la Strasbourg i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în 2020.
„MERGEM ÎNAINTE!”
În paralel, Călin Georgescu și Coaliția pentry Apărarea Statului de Drept, un ONG condus de avocata Elena Radu, s-au adresat instanțelor naționale pentru anularea hotărârii Biroului Electoral Central, care, în baza deciziei CCR, a întrerupt procesul electoral, hotărârea BEC fiind un act administrativ, singurul care putea fi atacat în justiția internă.
Respinsă inițial de Înalta Curte de Casație și Justiție, care și-a declunat competența, acțiunea a fost judecată de Curtea de Apel București, la un complet din care a făcut parte judecătoarea Cristina Ardeleanu.
După un termen prealabil din motive procedurale, luni, 30 decembrie, s-a dat decizia finală, care însă nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la ÎCCJ, în termen de 5 zile.
Luni, 30 decembrie, susținătorii lui Călin Georgescu s-au adunat în fața Curții de Apel București în speranța unei decizii favorabile.
„Turul doi, înapoi!”, „Georgescu, președinte!”, „Hoții, la închisoare, nu la guvernare!”, „Libertate!”, „Vrem să votăm!”, „Fără amânare!” au fost câteva dintre scandările celor câteva mii de persoane prezente în fața Palatului de Justiție în care funcționează CAB.
Judecătoarea Cristina Ardeleanu a pronunțat decizia o zi mai târziu, la 31 decembrie, respingând acțiunea lui Călin Georgescu și a Coaliției condusă de Elena Radu.
Avocata lui Călin Georgescu, Marina Alexandru, a declarat că va contesta soluția la ÎCCJ.
„Desigur că vom face declarație de recurs în numele domnului Călin Georgescu, cu siguranță vom face. Sunt convinsă că și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept va face recurs. Deci mergem înainte! Hotărârea, din punct de vedere juridic, poate și e casabilă. Este și motiv de casare cu trimitere spre rejudecare.”, a spus Marina Alexandru după pronunțare.
Călin Georgescu a adresat românilor, în seara ultimei zile a anului 2024, un mesaj în care a criticat decizia judecătoarei Curții de Apel despre care a spus că „a dovedit că nu are același curaj pe care îl are poporul român”.
„Poporul este singurul conducător de drept al țării și acum poporul s-a unit în jurul unui ideal măreț, care merită protejat din plin, democrația. Cea pentru care am plătit tribut cu sângele tinerilor noștri acum 35 de ani. Suntem din nou uniți într-o lună de decembrie, la fel cum s-a întâmplat în decembrie 1918, cum s-a întâmplat în decembrie 1989, și acum, în decembrie 2024.
Milioane de inimi și un singur ideal comun, libertate. Pare că frigul lui decembrie este plin de harul care aprinde sufletul nostru, al tuturor, al neamului românesc unit. Cu cât am fost mai încercați, cu atât am devenit mai uniți și mai înțelepți.
Și, astfel, trezirea în conștiință a poporului nostru s-a materializat în fiecare clipă, oră de oră, zi de zi. Și practic, treptat, nevoia de schimbare care ne-a animat pe toți s-a contopit cu cele mai înălțătoare sentimente. Și în mod special ieri (n.r. 30 decembrie). Ieri, mii de oameni s-au adăpostit sub drapelul național pentru că românii merită dreptate și, cel mai important, libertate.
Ne-am adăpostit sub drapelul țării pentru că el este simbolul strămoșilor care ne-au lăsat cea mai de preț moștenire, acest pământ sacru, România. Ieri a fost ieri. Astăzi, Curtea de Apel București a dovedit că nu are același curaj pe care îl are poporul român.
Au ales frica în detrimentul curajului. Au ales să servească sistemul și nu poporul.
Și în lipsa dovezilor, în lipsa oricărei probe care ar fi justificat anularea turului doi al alegerilor prezidențiale, Curtea avea de făcut un singur lucru: doar să recunoască că nu a existat un motiv pentru anularea alegerilor și să dispună reluarea acestora de unde au fost oprite abuziv. Prin ceea ce s-a întâmplat astăzi, poporul a fost condamnat să accepte corupția și nedreptatea ca o stare de fapt. Practic, poporul a fost condamnat pentru propriile alegeri și a fost abandonat de cei care trebuiau să-l protejeze de cea mai gravă ingerință, și anume cea politică.
Justiția a ales astăzi să fie supusă, nu liberă. Iar din palatele lor, Cotroceni și Victoria, politicul crede că a câștigat din nou azi. Probabil deja sărbătoresc, evident pe banii noștri și cu o șampanie scumpă, o nouă umilință adusă la adresa poporului român.
Justiția a fost din nou îngenunchiată de Klaus Iohannis, de cei nouă judecători ai Curții Constituționale, de Marcel Ciolacu și de interesele externe asupra resurselor naturalae și bogăției țării noastre.
Magistrații au cedat în fața falsei puteri politice care le-a corupt judecata. Dar vă spun, adevărata forță suntem noi, poporul român. Să nu uitați asta niciodată, dragii mei, pentru că din acest moment suntem doar noi, prin noi.
Conștiința noastră este cea care ne va ghida. Liniștea socială, vă rog, să primeze. Însă peste toate, demnitatea noastră este de cel mai înalt preț. Peste ea nu va trece nimeni. A venit vremea. Poporul este pregătit. Democrația este pregătită. Luptăm și simțim românește. Rămânem neclintiți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu. Pentru că vremurile vechii lumi au apus. Iar odată cu ele a apus și timpul vechilor oameni politici. Se naște astăzi, sub ochii noștri, o nouă lume. O lume plină de lumină și de adevăr. Este vremea pentru trezitul poporul român și pentru noii politicieni care să ne redea demnitatea și să creeze viitorul liber și prosper pe care-l merităm cu adevărat.
Vă doresc mai mult decât un an nou mai bun. Vă doresc mulți ani buni, dragii mei. Mulți ani buni de pace, de armonie, de bunăstare. Lucrul care desigur se va întâmpla cu siguranță, doar prin voia voastră și a bunului Dumnezeu. Vă doresc mai mult decât un an nou fericit, pentru că în ciuda vremurilor grele și apăsătoare, vă doresc ca îngerii să vă cânte în inimă și să putem rosti cu nădejde român nou fericit. La mulți ani!”, a transmis Călin Georgescu în ultimul său mesaj din 2024 către poporul român.
Autor: Floriana Jucan, QMagazine
