Casele de licitație și galeriile de artă din România ar putea intra în faliment

06 Apr 2022
Casele de licitație și galeriile de artă din România ar putea intra în faliment

Mai multe asociaţii importante care activează în domeniul cultural au criticat modificările propuse de Ministerul Culturii prin Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998.

Preşedintele Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă din România (ACOAR), Mihai Covaci, a declarat că proiectul de OUG pentru modificarea OG 51/98 privind finanţarea proiectelor culturale, în ceea ce priveşte articolele prin care este propusă majorarea taxelor asupra activităţilor culturale ale operatorilor economici, va produce doar efecte negative în activitatea sectorului cultural, conform News.ro .

Taxa AFCN asupra caselor de licitaţie ar creşte cu 8000% (de 8 mii de ori)

El susţine că taxa AFCN asupra caselor de licitaţie, prevăzută în proiect, va creşte cu 8000%. În prezent, taxa AFCN este de 5% din venitul unui operator economic de activitate culturală constând în punerea in circulaţie, prin licitaţie, de bunuri culturale mobile clasate.

„Ponderea bunurilor culturale mobile importante în activitatea unei case de licitaţie este cca. 0,1%, iar taxa de 5% se aplica asupra venitului propriu al casei de licitaţie, adică asupra comisionului casei, scăzut cu TVA inclusiv. Proiectul Ministerului Culturii propune ca taxa de 5% să fie aplicată tuturor încasărilor casei de licitaţie, adică nu doar asupra venitului propriu, ci şi asupra preţului pe care casa îl plăteşte mai departe celor pe care îi intermediază, şi tuturor categoriilor de bunuri, clasate sau neclasate.

Cu alte cuvinte, asupra întregii cifre de afaceri a caselor de licitaţie de artă şi carte. Aşadar, este extinsă baza de taxare de la 0,1% din bunuri la 100% din bunuri, respectiv de la 5% din comision la 5% din întreaga încasare, inclusiv cea intermediată, aşadar, în medie, de încă opt ori; în total, taxa AFCN asupra activităţii caselor de licitaţie creşte cu 8000%”, susţine preşedintele ACOAR, Mihai Covaci.

„Atragem respectuos atenţia că impactul acestei taxe este minimal, raportat la faptul că sunt doar cinci plătitori, dintre care unii termină anul cu profit, iar alţii îl termină cu pierdere. Raportat la rezultatele financiare ale lui 2020, aplicând această nouă taxă AFCN, aţi strânge la buget cca. 80.000 euro. Dar aţi falimenta probabil 2-3 case de licitaţie din 5”, a adăugat Mihai Covaci.

În România îşi desfăşoara activitatea cinci case de licitaţie de artă şi carte (Alis, Artmark, Historic, Quadro şi, mai nou, Ans Azura). 

În ultimii 30 de ani, nu şi-au desfăşurat activitatea, la orice moment, mai mult de 5-6 case de licitaţie, „căci economia culturală este un antreprenoriat greu, rareori profitabil”. „Taxa dvs. vizează de fapt, nominal, 5 potenţiali contribuitori, iar nu o categorie vastă, generică, de operatori economici de activitate culturală (aşa cum o cere principiul legiferării)”, a mai subliniat Covaci. 

„Considerăm că se cuvine să finantaţi proiectele culturale din taxarea altor sectoare economice, mai profitabile, şi, în tot cazul, mai extinse, mai relevante, decât din banii sectorului cultural privat - nişat şi sărac”.

Preşedintele AGACOR: „Dacă ar fi votată, ne-ar scoate pe toţi din business, a doua zi ar trebui să închidem”

Preşedintele Asociaţiei galeriilor de artă contemporană din România (AGACOR), Suzana Vasilescu, apreciază că „cei care au scris această ordonanţă care include taxarea operelor de artă, pe care au gândit să o ia din cifra de afaceri, nu au făcut, probabil, business în viaţa lor. Noi, galeriile, nu rămânem niciodată cu toţi banii, o parte se duc către cel care vinde, o alta către artist, după care plătim o grămadă de taxe. Nu sunt bani care ne intră nouă în buzunar.

Oricum suntem o categorie defavorizată, din punct de vedere al banilor, iar când vorbim despre această ordonanţă, vorbim de fapt despre o suprataxă. Dacă ar fi votată, ne-ar scoate pe toţi din business, a doua zi ar trebui să închidem. 99% dintre galeriile şi operatorii culturali suntem microîntreprinderi, având de achitat un impozit pe venit de 1% (fie că avem, fie că nu avem profit la sfârşitul anului). Faptul că se mai adaugă 2% duce la o taxă de 3% pe venitul microîntreprinderilor culturale, practic singurul sector din economia româneasca mică, sectorul cultural, care ar avea de plătit o taxă de 3 ori mai mare”, a declarat Suzana Vasilescu.

Preşedintele AGACOR a explicat că, în România, nu există o piaţă reală de artă, şi nici sute de colecţionari care cumpără constant, ci doar cheltuieli extrem de mari pentru organizarea şi producerea expoziţiilor şi albumelor de artă, iar reprezentarea României la târguri de artă sunt acoperite în întregime din fonduri proprii.

 

Sursa: Newsweek.ro

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră