Decizia Biroului Electoral Central privind invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale a stârnit controverse juridice, avocatul Adrian Toni Neacșu semnalând o posibilă interpretare abuzivă a unei hotărâri anterioare a Curții Constituționale a României (CCR). Într-o postare pe Facebook, Neacșu a argumentat că BEC și-ar fi depășit atribuțiile, atribuindu-și competențe care aparțin exclusiv instanței de contencios constituțional.
”În Hotărârea nr. 2/5.10.2024 (cea invocată în motivare de BEC) Curtea Constituțională a stabilit ca ea este singura care poate analiza constitutionalitatea unei candidaturi. Niciodată nu poate face asta Biroul Electoral Central, care este doar o autoritate administrativa electorală iar nu o instanță electorala sau de judecată, si ca atare trebuie sa funcționeze strict în limitele la care o obliga legea.
În cursul zilei de ieri, până în sedinta BEC, in presa a fost aruncat un citat absolut inventat din Hotararea 2/5 10.2024 prin CCR ar fi mandatat BEC sa verifice și constituționalitatea unei candidaturi. Acel presupus citat nu aparținea CCR, care dimpotriva a spus ca numai ea insasi poate verifica îndeplinirea condițiilor de constituționalitate, ci reproducea susținerile contestatoarei Amalia Bellantoni. Totuși, exact pe continutul juridic din acest citat s-a întemeiat hotararea BEC de aseara.
"Elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de Curtea Constituțională". (Pct. 48)
"Prin urmare, revine în mod exclusiv Curții Constituționale competența de a verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de Președinte al României candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din Constituție". (Pct. 58)”
