,, Toate datele (n.r.- din Raportul Antidrog) sunt preluate si analizate de sociologi, fiind apoi elaborate concluziile. Mai sunt studii care sunt efectuate de catre Agentia ANA, studii sociologice pe baza unor metodologii stiintifice care sunt avizate de catre Consiliul Stiintific al Agentiei, format din personalitati ale societatii civile, deci nu au nicio legatura cu instututia, iar Consiliul este condus de domnul academician Constantin Balaceanu Stolnici. Deci, toate datele pe care le primim sunt avizate de acest Consiliu stiintific care practic isi da girul pe ceea ce noi elaboram,,, a explicat Sorin Oprea.
„Suntem total impotriva consumului de cannabis ca si drog de recreere cum există în alte state,,
Cannabisul ramane cel mai consumat drog din Romania. La nivel european, România se află pe antepenultimul loc in ceea ce priveste consumul de cannabis, după noi fiind Malta şi Turcia.,,Este un trend crescator care este similar trendului european si mondial, pentru ca sunt evaluari facute atat de catre structurile europene, cat si de Organizaţiile Naţiunilor Unite, deci cresterea este la nivel mondial. Mai sunt aspecte legate de consumul de cannabis vizavi de perceptia la nivelul populatiei, în sensul că este foarte mult consumat cannabisul aproape in fiecare judet din tara, deci nu exista judet care sa nu aibă o componentă de consum de cannabis. Lucrul acesta s-a realizat şi, din cauza acestui curent din ultima perioada de timp care a fost, cum sa spun eu, foarte mult mediatizat in sensul de a arata practic ca, acest consum de cannabis nu daunează sanatăţii şi că acest consum de cannabis ar fi un drog de relaxare. Ceea ce este un non sens. Ce vreau să vă spun: noi avem, o problema foarte serioasa inclusiv in modalitatea in care noi punem problema in relatia cu partenerii internationali, unde lucrurile sunt puţin mai libere, mai lejere, în sensul că spunem de fiecare dată că România nu a avut cultură şi tradiţie în consumul niciunei categorii de drog şi atunci spunem foarte clar că nici cannabisul nu este pentru România un drog care nu merită nici măcar o dezbatere pe tema aceasta dacă sau nu să se privească într-o altă modalitate consumul de cannabis. Suntem total impotriva consumului de cannabis ca si drog de recreere cum există în alte state,,, a explicat directorul ANA.
Principalele droguri consumate în România România continuă să se numere printre ţările europene cu cel mai scăzut consum de droguri, fiind pentru majoritatea drogurilor sub media europeană a consumului. Deşi pentru consumul de canabis se înregistrează cea mai semnificativă creştere, România se numără printre statele cu cea mai mică prevalenţă a acestui tip de consum (locul 27 din 29 de state raportoare). Cele mai recente studii realizate atât în populația școlară, cât și în cea generală, indică faptul că, la fel ca și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, în România, canabisul este cel mai consumat drog, în special în rândul tinerilor.
Pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare (2003-2014), canabisul este pe același loc cu heroina în ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. De asemenea, și în ceea ce privește piața drogurilor, se remarcă o creștere în anul 2014 a cantităţii de canabis - masă verde recoltată, în timp ce numărul capturilor la nivel stradal crește în fiecare an. Apărute pe piaţa drogurilor din România în 2009, substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au cunoscut o perioadă de consum maxim în anul 2010. În urma măsurilor legislative şi de control luate de autorităţi, coroborate cu o informare mai bună în rândul populaţiei generale asupra riscurilor generate de acest tip de consum, pe baza datelor furnizate din monitorizarea altor indicatori (urgenţe medicale datorate consumului de droguri, admiterea la tratament), în anul 2013 se înregistrează o scădere a interesului pentru consumul acestor substanţe. În anul 2014, se observă, însă, ușoare creșteri ale acestui tip de consum, vizibile atât în cererea la tratament pentru consum de droguri, cât şi în numărul urgenţelor medicale. monitorizării şi eficientizării activităţii de evaluare a consumatorilor de droguri ca urmare a aplicării articolului de lege menționat, la nivelul Agenției Naționale Antidrog a fost realizată o colectare trimestrială centralizată a indicatorilor specifici raportați de către Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog.
De ce cannabisul?
,, Sunt două tipuri de analize: discutăm despre accesibilitate şi despre despre disponibilitate. Sunt mai accesibile, pentru că, într-adevăr cannabisul apare într-o forma de cultivare mai extinsă şi dupa cum bine se stie in Romania au aparut si situaţii in care structurile de aplicare a legii au depistat cannabis sau consumatori de cannabis sau traficanti de cannabis provenit din culturile spontane, adica cele care au aparut la marginea padurile sau pe campuri. Si, in al doilea rand, faptul ca este mai ieftin decat celelalte droguri prezente pe piata. Ma refer aici la celelalte droguri: cocaina, heroină şi chiar mai ieftin decat etnobotanicele, substantele noi cu proprietati psihoactive,,. a mai spus Oprea.
Consumatori de cannabis apeleaza la ajutor psihologic
Sorin Oprea sustine ca, din studiile facute pentru anul 2014, multi dintre consumatorii de cannabis au inceput sa acceseze programele de asistenta. ,,Pana acum nu erau atat de multi. Sunt, in special tineri, care au accesat Serviciile ANA pentru tratamentul de tip psihologic, pentru ca este singura posibilitate la momentul acesta, neexistand la nivel mondial o altă soluţie pentru tratament decat terapia psihologica care li se aplică,, , explica interlocutorul nostru.
Traficul de etnobotanice face ravagii pe internet
In ceea ce priveste consumul de etnobotanice, chestorul Oprea explica faptul ca, desi, s-a reusit o stabilizare a trendului, si chiar, in ultimele luni o descrestere a consumului de etnobotanice, traficul acestor substante s-a mutat de la asa-zisele magazine de vise pe internet.,,As vrea sa ma refer puţin la etnobotanice. Avem din studii, deci nu vorbesc decat pe concluzia din evaluarea cifrelor, exista o modalitate prin care s-a reusit o stabilizare a trendului, chiar in ultimelor luni a existat o descrestere a consumului de etnobotanice. Sub nicio forma nu vrem sa ne ascundem de realitatea din România şi anume a faptului că, cu toate eforturile de închidere a magazinelor de vise, traficul acestor substanţe s-a mutat pe internet. Haideti sa va spun ceva in premiera: etnobotanicele sunt substante care din pacate nu pot fi puse foarte usor pe lista de substante interzise, ele schimbandu-si compozitia şi nefiind substante interzise decat dupa ce acestea sunt depistate. Doi: aceasta mutatie a lor din zona legala catre zona de internet nu a facut altceva decat sa ingreunze posibilitatea de a fi descoperite reţelele foarte usor. In sensul acesta, România este printre cele patru state europene, care are o lege destinata strict pentru etnobotanice, Legea 194/ 2011. Dar ce se intampla? În momentul de fata, pe traficul acesta pe internet este greu pentru ca site-urile de distributie figurează pe undeva prin Asia de Sud-Est si controlul si supravegherea a ceea ce inseamna distributie este cumplita. Practic, la un moment dat nu ai cum sa faci verificarea din punctul de vedere al structurii de aplicare a legii. Vrem sa gasim solutii sa vedem cum se pot documenta si gestiona aceste situatii, adică retelele de trafic care sunt pe internet, dar din pacate, sunt foarte multi individual, nu neaparat organizati in retele si acesta este inca un aspect de ordin negativ,,.
București, fruntaș la traficul și consumul de droguri
Capitala rămâne pe primul loc, atât la capitolul trafic, cât şi în privinţa consumului. Aproape jumătate din dosarele anchetate în cursul anului trecut au vizat fapte săvârşite în Bucureşti. În clasament urmează Cluj şi Constanţa, care contabilizează fiecare peste 6% din totalul anchetelor desfăşurate în 2014.
România, țară de tranzit pentru traficanți
De asemenea, raportul indică faptul că ţara noastră rămâne una de tranzit pentru reţelele care transportă droguri către vestul Europei şi descrie, pe larg, traseele folosite de acestea. Din țările din America de Sud, cocaina ajunge pe cale maritimă în țara noastră, de unde este transportată către vestul Europei. Heroina din Turcia și Bulgaria tranzitează în special pe cale rutieră România către Vest. Pe cale aeriană, cu escală la București și cu destinație Marea Britanie, în România ajung din ce în ce mai des plantele de khat, originare din Kenya.
2.800 de anchete pentru traficul de droguri
Raportul întocmit de Agenția Naţională Antidrog, care citează date furnizate de DIICOT, arată că în contextul aplicării noilor coduri penale, care au adus sancţiuni mai blânde pentru traficul de droguri, în 2014 au fost terminate aproape 2.800 de anchete, faţă de mai bine de 4.500, câte s-au înregistrat în 2013. Doar 476 de dosare au ajuns însă pe masa judecătorilor, 10% fiind acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Restul au fost soluţionate fie prin clasare, fie prin renunţare la anchetă. În anul 2014, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a emis 896 ordonanţe de evaluare, dintre care 615 la nivelul municipiului Bucureşti şi 281 în restul ţării, pentru 1120 persoane consumatoare de droguri. Tratament Conform datelor obținute prin intermediul indicatorului Admitere la tratament ca urmare a consumului de droguri, numărul total al persoanelor care au solicitat tratament în perioada 2003 – 2014 a oscilat între un minim înregistrat în 2006 și un maxim înregistrat în anul 2014. În perioada analizată, se observă că heroina a fost drogul al cărui consum a generat cel mai mare număr de persoane admise la tratament, cu un maxim de beneficiari, atins în anul 2008.
Cititi mai multe despre raportul antidrog: http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/sinteza_RN_2015%2028%20dec%202015.pdf
