Mai exact, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, condusa de judecatoarea Dana Girbovan de la Curtea de Apel Cluj, solicita Senatului sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu noul mod de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Demersul vine dupa ce Senatul, in 7 martie 2016, a decis ca 8 membri ai CSM, investiti in functii ulterior compunerii Consiliului din 2011 si care au ocupat locuri ramase vacante din diverse motive, sa aiba un mandat intreg. Hotararea ii vizeaza pe Alina Ghica, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Gheorghe Muscalu, Mona-Lisa Neagoe, Adrian Bordea, Luminita Palade si Daniela Ciochina. Practic, mandatele acestora au fost prelungite pana la implinirea termenului de 6 ani, atat cat este durata mandatului unui membru CSM, potrivit luju.ro.
Cităm din comunicatul Uniunii naţionale a Judecătorilor:
„Uniunea Națională a Judecătorilor din România a solicitat pe data de 18 martie 2016 Senatului României să sesizeze Curtea Constituțională pentru a verifica dacă hotărârea Senatului prin care se stabilește un nou mod de alegere al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este conformă sau nu cu legea fundamentală.
Judecătorii cer acest lucru datorită faptului că Hotărârea Senatului nr.28/ 2016, din data de 7 martie, 'modifica modul de alegere al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii într-un mod contrar normelor constituționale, al regulilor democratice și al tradiției instituționale, putând genera consecințe negative însemnate cu privire la buna funcționare a singurului organ ce garantează independența justiției', se arată în scrisoare.
În urma modificării operate de Senat, fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii a fost validat pe un mandat întreg de șase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalți membri.
'O atare opțiune pune serioase probleme de constituționalitate și poate afecta bunul mers al unei instituții fundamentale, singura căreia Legea Supremă îi arogă rolul de garant al independenței justiției', afirma judecătorii în scrisoare.
Astfel, Constituția (art.133 alin.4) stabilește că durata mandatului membrilor Consiliului este de 6 ani. CSM-ul însă este un organ colectiv și nu individual, de unde reiese că durata mandatului se referă la Consiliu că întreg, și nu la mandatul fiecărui membru luat individual.
Acest lucru reiese și din faptul că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de constituire a Noului Consiliu.
'Dacă s-ar accepta opțiunea Senatului materializată prin hotărârea menționată, nu va mai există niciodată un nou Consiliu, o 'ședința de constituire' pentru că membrii săi vor fi într-un continuu proces de înnoire', se arată în scrisoare.
Așadar, în raport cu regulile constituționale și tradiționale în statele cu tradiție democratică, organismele colegiale elective, indiferent de partea de putere a statului căreia îi aparțin, se caracterizează prin omogenitate din perspectiva mandatului', mai afirmă judecătorii.
Aceleași reguli se aplică în România și în cazul altor autorități legislative și executive. De exemplu, 'în cazul în care mandatul de senator, deputat, consilier județean, consilier local, chiar primar ori președinte al consiliului județean (acestea din urmă chiar autorități individuale) încetează înainte de termen, se organizează alegeri, după caz, se validează conform regulilor stabilite de lege un înlocuitor pentru restul de mandat rămas neîndeplinit'.
Prin urmare, așadar, regulă, în materia organelor elective publice este a mandatului unitar, ele înnoindu-se în întregime la împlinirea lui. Ca atare, în lipsa unei dispoziții legale exprese, și mandatul membrilor CSM nu poate curge independent de mandatul Consiliului în care au fost aleși, afirma judecătorii.
Scrisoarea mai scoate în evidență că revenirea Senatului asupra modului de alegere a membrilor CSM, pe lângă faptul că încalcă principii fundamentale de drept, 'poate naște litigii ulterioare de natură judiciară și poate provoca, astfel, destabilizarea Consiliului, singura autoritate fundamentală care este definită de Legea Supremă că garant al independenței justiției'“, se arată în comunicatul UNJR.
Judecătorii și-au încheiat scrisoarea reiterând solicitarea Senatului să sesizeze Curtea Constituțională în vederea verificării conformității cu Legea fundamentală a noului mod de stabilire a duratei mandatului membrilor CSM.
