Dumitru Radu Popescu a fost un scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române. Dumitru Radu Popescu a fost membru supleant în CC al PCR din 1968 și deputat în Marea Adunare Națională din 1975.
Romanele sale au fost comparate cu cele din cadrul curentului numit realism magic latino-american, prezentând similitudini, până la un punct, cu romanele lui Italo Calvino. Este unul dintre dramaturgii contemporani români extrem de apreciați. Capodoperele sale dramaturgice sunt Pasărea Shakespeare, Acești îngeri triști și Piticul din grădina de vară.
În 1970, scriitorul a fost laureat cu Premiul Academiei Române. A câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România în anii 1964, 1969, 1974, 1977 şi 1980.
Cele mai cunoscute piese scrise de D.R. Popescu sunt: „Pasărea Shakespeare”, „Aceşti îngeri trişti” şi „Piticul din grădina de vară”. A scris romanele: „F” (1969), „Vânătoarea regală” (1973), „Cei doi din dreptul Tebei” (1973), „O bere pentru calul meu” (1974), „Ploile de dincolo de vreme” (1976) şi „Împăratul norilor” (1976).
Unul dintre cei mai buni scenarişti, Dumitru Radu Popescu a semnat: "Un surâs în plină vară" (1964); "Balul de sâmbătă seara" (1968), în colaborare cu Geo Saizescu; "Prea mic pentru un război atât de mare" (1970); "Păcală" (1974) - în colaborare cu Geo Saizescu; "Duios Anastasia trecea" (1980); "Rochia albă de dantelă" (1989), regia Dan Piţa; "Triunghiul morţii" (1999) - dialoguri, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, conform Hotnews.
"Am avut onoarea să-l cunosc ca director al Editurii Academiei Române. În această calitate a promovat cultura şi ştiinţa la cel mai înalt nivel, marcând întreaga activitate a instituţiei prin ţinuta sa intelectuală. Îi ramân recunoscător pentru sprijinul acordat în editarea a doua ediţii ale Tratatului de Chirurgie precum şi a altor lucrari de specialitate. Dumnezeu să-l odihnească!", a transmis prof. dr. Irinel Popescu prin intermediul unei rețele de socializare.
