Marele antrenor de handbal, Constantin ''Pilică'' Popescu, cu trei titluri mondiale în palmares (1956, 1960, 1962), a încetat din viaţă la 2 noiembrie 2018, la vârsta de 90 ani, a anunţat Federaţia Română de Handbal.
Înmormântarea va avea loc duminică, 4 noiembrie 2018, la Cimitirul Ghencea civil 1, la ora 13:00. Coroanele se depun la Capela Principală Ghencea.
În semn de înaltă prețuire și adânc regret, Federația Română de Handbal anunță că toate meciurile din competițiile interne programate în perioada 02 – 11 noiembrie 2018 vor începe cu un moment de reculegere.
Constantin "Pilică" Popescu s-a născut la 3 septembrie 1928 la Bucureşti. A absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, specializarea handbal, promoţia 1951.
A fost jucător de handbal în 11. Şi-a început activitatea de antrenor în handbalul feminin la 21 de ani la echipele CSU, Flamura Roşie, Steagul Roşu, Cetatea Bucur şi Progresul - toate din Bucureşti. A câştigat titluri naţionale cu Steagul Roşu (1957-1958) şi cu Progresul (1961-1962), conform volumului ''Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (Volumul II, Bucureşti, 2002).
A mai antrenat echipele Ştiinţa Bucureşti, Chimistul Râmnicu Vâlcea, Constructorul Baia Mare şi CFR Craiova.
A câştigat medalia de aur în două competiţii internaţionale de cupă cu Ştiinţa Bucureşti (1961 - CCE) şi cu Chimistul Râmnicu Vâlcea (1983 - IHF).
În 1956 a adus, cu sportivele antrenate de el, prima medalie de campion mondial din istoria handbalului românesc în 11, pentru ca în 1960 să câştige cu handbalistele românce, al doilea titlu mondial.
În 1962 la Campionatul Mondial de handbal în 7 a cucerit un nou titlu mondial. La ediţia din 1973 tricolorele au obţinut medalia de argint.
Timp de 17 ani a fost directorul Şcoală Sportivă nr.2 din Bucureşti. A fost membru în CNEFS şi al Biroului Federaţiei Române de Handbal.
În plan ştiinţific a publicat 80 de lucrări de specialitate şi 7 cărţi, şi a susţinut numeroase comunicări şi referate la cursurile, lectoratele internaţionale sau la sesiunile la care a fost invitat.
La vârsta de 32 de ani (1960) a fost primul şi cel mai tânăr tehnician căruia i-a fost acordat titlul de Antrenor emerit.
În 2000, Constantin Popescu a primit Crucea naţională Serviciul Credincios Clasa a II-a, conferită de preşedintele Emil Constantinescu prin Decretul nr. 563 din 1 decembrie 2000, ''pentru obţinerea unor rezultate sportive deosebite''.
În Adunarea Generală a Federaţiei Române de Handbal din 12 octombrie 2007 s-a decis instituirea unor distincţii de excepţie pentru antrenori. Astfel, alături de alţi şapte antrenori români, Constantin Popescu a fost declarat ''Antrenor Internaţional de Excelenţă''.
La 11 iunie 2009, Constantin Popescu a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul ''Meritul Sportiv" Clasa I, ''în semn de înaltă apreciere a contribuţiei avute în planul pregătirii mai multor generaţii de campioni''.
Cu porecla de „Pilică” „s-a ales din anii de liceu (n.r. – Aurel Vlaicu din București), în care limba latină se studia temeinic, el fiind unul dintre fruntașii la această materie dificilă.
Și cum la vremea respectivă elevul Popescu purta, conform modei, o claie de păr, iar denumirea în latină pentru păr era „pilus”, cu invidie colegială i s-a spus...„Pilică”, formă de alint care-l va însoți toată viața…
Porecla s-a transformat în nume, apoi chiar în renume, în asemenea măsură încât, pentru toată lumea handbalului românesc, a rămas…Pilică Popescu”, scrie jurnalistul Horia Alexandrescu în cartea sa "Antrenorul de aur".
