Vinetele cresc mai la umbră, ceea ce se pare că explică culoarea superbă, violet închis. Mai există un soi de vinete albe, ce-i drept mai rar. Toată iarna, în supermakert au fost vinete importate. Totuşi, profitaţi că, acum, este timpul lor şi alegeţi vinetele mici, subţiri, cu coaja întinsă şi lucioasă.
Vinetele sunt bogate, în mod special, în protopectină, o fibră uşor digerabilă şi hrănitoare, care conferă aspectul moale şi pufos atunci când sunt gătite, spune dieteticianul-nutriţionist, Maxime Messegue, citat de metronews.fr. Specialistul ne reaminteşte că vinetele sunt ideale pentru persoanele care vor să mănânce mai puţină carne. De asemenea, aceste fibre sunt recomandate pentru îmbunătăţirea tranzitului intestinal şi pentru prevenirea cancerului de colon.
Vinetele are şi proprietăţi diuretice, datorită conţinutului important în potasiu. Mai mult, numeroase studii au arătat că vinetele sunt indicate pentru a micşora aportul de lipide şi de colesterol rău în sânge.
Dar cel mai important atu al vinetelor sunt antioxidanţii. Aceşti compuşi au misiunea de a proteja celulele de acţiunea radicalilor liberi, ce provoacă îmbătrânirea celulară prematură. Concentraţia mai mare de antioxidanţi este în coajă, explică dieteticianul. Asta înseamnă că ar fi bine să nu mai cojim vinetele. Alt sfat al dieteticianului: alegeţi vinetele de dimensiuni mici. Dacă aveţi vinete mari, groase, frecaţi-le cu sare, înainte de a le prepara.
Vinetele se pregătesc în vapori, gratinate, coapte, file cu ulei de măsline şi usturoi...
Primele vinete apar în iunie şi ultimele, în septembrie. Dacă nu le pregătiţi imediat după ce le-aţi cumpărat, vinetele se păstrează în cutia frigiderului, dar nu mai mult de o săptămână. Altcumva, vinetele se degradează şi devin indigeste.
