Șerpi, scorpioni, păianjeni, anemone de mare, furnici, șopârle... Cea mai mare bancă din lume pentru veninuri, sursă potenţială pentru viitoarele medicamente (diabet, cardiovasculare, obezitate...) ,creată în cadrul proiectului european Venomics, va deveni accesibilă luna aceasta, anunţă France info tv. Această bază unică de date va fi accesibilă cercetătorilor pe internet la finalul lunii octombrie, a anunţat Frederic Ducancel, de la Insitutul de boli emergente şi terapii novatoare (CEA-IMETI) de la Saclay, membru al consorţiului Venomics. Această bancă va pune la dispoziţia cercetătorilor peste 25.000 de secvenţe genetice de toxine, provenind de la eşantioane prelevate de la 203 specii de animale, cântărind de la câteva grame (păianjeni) la câteva kilograme, cum este şarpele mamba.
Potrivit lui Frederc Ducancel, 4.000 de toxine (fragmente de proteine sau peptide) au putut fi deja produse in vitro plecând de la veninurile studiate. Aceste toxine, care fac obiectul cercetărilor, sunt stocate la CEA la Saclay. Acest inventar a arătat că jumătate din ceea ce a fost identificat în veniurile studialte nu corespunde cu nimic la ceea ce era cunoscut în plan genetic şi biologic, a explicat Frederic Ducancel.
În istoria farmacologiei, sunt exemple de medicamente obţinute în urma cercetărilor asupra veninurilor, cum este un antidiabetic, care are ca principiu activ exenatida, prezentă în saliva unei şopârle veninoase, sau un medicament contra durerii, cu substanţa activă, ziconotida, derivată din veninul unui melc.
Tehnologiile moderne, cum este genomica, scanarea ADN-ului, studiul proteinelor – au permis accelerarea cercetătorilor asupra moleculelor ce ar putea fi folosite pentru obţinerea unor noi medicamente folosite contra obezităţii, diabetului, alergiilor, în boli cu origine în sistemul imun, boli cardiovasculare, chiar cancer. Proiectul Venomics, care a beneficiat de o finanţare europeană de 6 milioane de euro, asociază parteneri din cinci ţări europene (Belgia, Danemarca, Spania, Franţa şi Portugalia). În lume, mai sunt două baze de date: una pentru venin de şarpe şi a doua, pentru venin de păianjen.
