Migrena este o boală comună, care afectează zeci de milioane de oameni. Este considerată o boală sistemică, nu doar o durere de cap. Cercetările recente au demonstrat că schimbările pot să apară în creier cu 24 de ore înainte de apariția simptomelor migrenei. Mulți pacienți au o durere severă, adesea doar pe o parte a capului, scrie health.harvard.edu.
Unele persoane suferă de greață şi vărsături. Multe dintre ele sunt sensibile la lumină (fotofobie) și sunet (fonofobe), iar aceste simptome pot persista şi după ce durerea dispare.
Există mai multe subtipuri de migrenă cu simptome care includ slăbiciune, amorțeală, probleme vizuale, vertij și dificultăți de vorbire (unii pacienți pot părea că au suferit un accident vascular cerebral). Incapacitatea generată de această afecțiune cronică este extraordinară, ducând la absenţe de la serviciu și pierderea capacității de integrare în activitățile familiale.
Uneori este posibil ca pacienţii să folosească un medicament "preventiv", care, atunci când este luat mai devreme, poate opri migrena. Pentru mulți pacienți, un medicament preventiv poate reduce atât frecvența, cât și severitatea migrenei. Dar până în prezent, multe dintre medicamentele disponibile pentru migrene au fost dezvoltate în primul rând pentru alte boli: convulsii, depresie, hipertensiune arterială și spasme musculare, de exemplu. Cercetătorii au lucrat timp de decenii pentru a dezvolta o terapie preventivă special pentru migrene, iar acum sunt aproape de a avea un nou tratament.
Ce înseamnă terapia "ţintită"?
CGRP este o moleculă sintetizată în neuroni (celule nervoase din creier şi măduva spinarii). Aceasta este implicată în diferite procese dureroase, inclusiv migrenă, și funcționează ca un vasodilatator. Odată ce oamenii de știință au identificat această moleculă țintă, au început să încerce să dezvolte modalități de a opri activarea acesteia la începutul migrenelor, ca un fel de tratament preventiv. Un agonist face ca o moleculă să funcționeze mai eficient, iar un antagonist blochează sau reduce efectul moleculei. Antagonistul CGRP acţionează pentru reducerea migrenei, dar au existat unele efecte secundare grave, inclusiv toxicitate hepatică.
Probabil ați auzit de anticorpii monoclonali (mAb) și terapiile autoimune. Există multe tipuri diferite de mAb și, în timp ce unele folosesc propriul sistem imunitar pentru a bloca replicarea celulelor canceroase, altele opresc o reacție în organism prin legarea la o moleculă sau un receptor țintă și o inhibă, împiedicând astfel continuarea reacției. MAb-urile CGRP au acest efect și deoarece au o durată lungă de acțiune (numită timp de înjumătățire), acestea pot fi administrate mult mai puțin frecvent decât medicamentele tipice de migrenă administrate zilnic (cu excepția toxinei botulinice, care este injectată la fiecare 90 de zile).
Aceste noi medicamente pentru migrenă sunt injectate lunar sub piele și au demonstrat statistic, până în prezent, o scădere semnificativă a numărului zilelor de migrenă. Patru companii diferite de medicamente dezvoltă aceste molecule noi, cu două versiuni deja trimise pentru aprobare la Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) .
Terapia cu anticorpi monoclonali este costisitoare și, probabil, vor exista reglementări în ceea ce priveşte pacienţii-ţintă. Este nevoie de mult mai multe cercetări pentru a stabili cei mai buni candidaţi pentru această terapie. Dar, pentru mulți pacienți cu migrenă, care nu au răspuns la tratamentele standard sau care au avut efecte secundare intolerabile, cum ar fi disfuncția cognitivă, scăderea tensiunii arteriale, scăderea sau creșterea în greutate sau alte probleme, anticorpii monoclonali CGRP sunt siguri și bine tolerați.
