“Nici o persoane nu mai trebuie să moară de rabie”. Este mesajul Zilei Mondiale de Luptă contra Rabiei (28 septembrie). Deoarece, contrar a ceea ce s-ar putea crede, rabia nu este o boală a trecutului.
Această zoonoză – boală virală transmisă de la animal la om – omoară încă 70.000 de oameni, în fiecare an, la nivel global. Asta înseamnă, aproximativ 200 în fiecare zi. Rabia este o boală infecţioasă de origină virală. În peste 99% dintre cazuri de rabie la om, virusul este transmis de câinii domestici. „Boala este prezentă pe toate continentele, mai puţin în Antactica”, explică Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). „Peste 95% dintre cazuri mortale se înregistrează în Asia şi în Africa”, subliniază OMS. Rabia este în majoritatea cazurilor mortală după ce simptomele clinice sunt evidente. Perioada de incubaţie este, în general, între 1 şi 3 luni, dar poate dura chiar mai puţin de o săptămână sau mai mult de un an. Boala se manifestă, iniţial, prin febră şi, adesea, prin dureri sau o parestezie neobişnuită sau inexplicabilă (furnicături, arsuri etc.) în zona rănii. Propagarea virusului în sistemul nervos central provoacă o inflamare progresivă, letală la nivelul encefalului şi măduvei spinării. Vaccinare Cu ocazia Zilei Mondiale a Luptei contra Rabiei, Organizaţia pentru sănătatea animalelor (OIE) insistă asupra faptului că „vaccinarea în masă a câinilor este o metodă de luptă contra rabiei”. Vaccinarea este singura metodă care permite întreruperea reală a ciclului de transmitere de la animal la om a bolii. Dezinfectarea rănii Potrivit specialiştilor Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, prima măsură care trebuie aplicata imediat la orice muşcătură de animal sau leziune tegumentară atinsă de saliva unui animal este spălarea cu apă şi săpun sub presiune, de la robinet, fără a freca rana. După ce rana a fost spălată şi uscată prin tamponare uşoară cu prosop curat se poate aplica un dezinfectant: apă oxigenată, alcool medicinal sau betadină, după care se aplică o compresă sterilă, peste care se trage o faşă. Persoana muşcată se va prezenta în cel mai scurt timp la cel mai apropiat medic. Al doilea pas îl reprezintă examinarea plăgii de către medic, fie în cabinetul medicului de familie, fie într-un serviciu de specialitate (policlinică, spital) pentru a se adopta conduita necesară. Al treilea pas, obligatoriu în prevenirea rabiei, este de a ajunge, cât mai repede, într-un serviciu de boli infecţioase, pentru a se decide şi începe profilaxia antirabică. Pentru ca medicul să poată lua o decizie corectă privind profilaxia antirabica este foarte important să aibă o serie de informaţii privind: modul de producere a plăgilor, date despre animalul care a produs rănile (localitatea în care s-a produs muşcătura, dacă animalul muşcător a fost în contact cu alte animale, dacă este vaccinat sau nu, dacă a avut modificări de comportament în ultimul timp şi dacă este în viaţă) şi măsurile luate până la momentul sosirii la medicul infectionist. Este absolut necesar ca animalul care a muşcat să fie supravegheat în următoarea perioadă (până la 14 zile) de către medicul veterinar şi să nu fie omorât în această perioadă. Anul trecut, la Centrul Antirabic din cadrul Institutului „Matei Balş” s-au prezentat 7.907 persoane, din care 6.114 adulţi şi 1.793 copii, şi s-au administrat vaccin în cazul a 6.213 pacienţi.
