Prof. dr. Florin Mihălţan: 80% dintre fumători au BPOC, boală care îi aduce încet, dar sigur, în situaţia de a respira cu ajutorul aparatelor

18 Noi 2015 | scris de Magda Marincovici
Prof. dr. Florin Mihălţan: 80% dintre fumători au BPOC, boală care îi aduce încet, dar sigur, în situaţia de a respira cu ajutorul aparatelor

 

Domnule profesor, să o luăm cu începutul. Ce ne spun iniţialele BPOC, referindu-ne la denumirea unei boli?

BPOC, bronho pneomopatie obstructivă cronică. B de la bronho, boala afectând bronhiile, P de la pneumopatie, cu referire la afectarea plămânilor, O de la obstructivă, adică îngustarea căilor respiratorii, blocarea fluxului de aer, C de la cronică, pe termen lung (sau care revine frecvent). Dar BPOC poate provoca şi creşteri ale tensiunii arteriale, poate mări riscul de boli cardio-vasculare. Ca în cazul oricărei boli cronice şi incurabile, şi în BPOC poate apărea depresia sau anxietatea.

Domnule profesor, vă rog să ne faceţi o prezentare scurtă, dar cu impact a BPOC.

BPOC este boala respiratorie cu frecvenţa cea mai mare. În ţara noastră, 14% din populaţia cu vârste de peste 45 de ani, adică 1 din 7 români suferă fie de bronşită cronică, fie de emfizem pulmonar. Este o boală puternic legată de fumat: la 80% dintre persoanele cu BPOC, cauza bolii este fumatul, iar la restul de 20%, poluarea aerului. Trebuie să ţinem seama de fumat, ca principal factor de risc pentru BPOC, deoarece gestul primar care poate influenţa evoluţia acestei boli este întreruperea fumatului.

În repetate rânduri, dumneavoastră aţi avertizat că BPOC este o boală ascunsă. De ce?

La ora actuală, ştim că un om sănătos pierde, în fiecare an, odată cu înaintarea în vârstă, aproximativ 25 de mililitri din capacitatea respiratorie. Un bolnav cu BPOC pierde, în fiecare an, de trei ori mai mult. Ceea ce face ca, la 40 - 45 de ani, el să resimtă dureros gâfâiala, tusea, oboseala, simptome care îl determină să vină la doctor. Din păcate, de obicei, aceşti pacienţi vin prea târziu la medic.

Şi cum este acest pacient, care a amânat să vină la medic?

Când spun că este târziu am în vedere nu numai diagnosticarea, ci şi iniţierea tratamentului. În ultima perioadă, s-au înregistrat progrese în terapie, ce au permis îmbunătăţirea considerabilă a calităţii vieţii acestor pacienţi. Când spun calitatea vieţii am în vedere că un pacient cu BPOC, atunci când are stări de gâfâială, tuse, senzaţie de greutate în piept, începe să-şi limiteze efortul. De multe ori, în formele severe, pacientul nu mai poate să facă nimic, nici măcar acţiunile ce ţin de igiena proprie. Este un pacient dependent de o persoană din jur. Este un moment critic, care creează alte cercuri vicitoase. Deoarece ori de câte ori pacientul intră într-un repaus şi nu mai face efort se topeşte masa musculară. Adică, la 40-45 de ani, este un pacient dependent de o persoană din anturaj.

E boala fumătorilor. Asta e sigur. Dar a fumătorilor vârstnici, bărbaţi...?

S-a ajuns la concluzia că BPOC nu este o boală a vârstnicului. Dimpotrivă, este o boală a căror gemerni apar în adolescenţă. Şi există o diferenţă de evoluţie între sexul feminin şi sexul masculin. În sensul că, la sexul masculin, căile aeriene care se dezvoltă în copilărie şi adolescenţă, au un diamentru mai mare, comparativ cu cele ale sexului feminin. Existenţa unor factori de risc în adolescenţă, un debut precoce al fumatului influenţează mai puternic sexul feminin, decât cel masculin din punctul de vedere al evoluţiei acestei boli. Este esenţială profilaxia primară: împiedicarea fumatului în general, dar mai ales începând din adolescenţă: atât ca fumător intermitent, cât şi ca fumător curent.

Domnule profesor, spuneţi-ne ce este spirometria?

Analiza prin care medicul îţi spune dacă ai sau nu BPOC constă în măsurarea cantităţii de aer care circulă prin plămmâni. Testul de respiraţie se numeşte spirometrie. Este un test simplu, nedureros, realizat în maximum trei minute. Un aparat măsoară capacitatea de a respira, în special cât aer poţi să scoţi din plămâni într-o secundă. Adică Volumul Expirator Maxim în prima secundă – VEMS (cum apare pe aparat). Când conductele aeriene sunt blocate, nu poţi să scoţi din plămân aceeaşi cantitate de aer ca o pesoană sănătoasă.

70 de români mor zilnic din cauza fumatului

Domnule profesor, care este stadiul proiectului legii anti-fumat, pe care aţi iniţiat-o?

Cred că tot cea am spus pledează pentru necesitatea unei legi actualizate la nivelul celorlalte 16 ţări din Uniunea Europeană care au un asemenea act normativ. Din păcate, de la momentul în care a fost votată și aprobată de Comisia de sănătate din Camera Deputațilo,legea este în continuare amânată de la votul în plen. Potrivit acestui proiect, este interzis fumatul în spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, în mijloacele de transport în comun, în spațiile pentru copii, sunt exceptate celulele pentru deținuții din penitenciarele de maximă siguranță. De asemenea, se interzice complet fumatul în instituțiile și unitățile medicale și în cele de învățământ de stat și private. Totodată, se interzice comercializarea produselor de tutun în apropierea unităţilor de învăţământ.

Care sunt consecinţele amânării adoptării acestui act normativ?
Din punct de vedere al cifrelor înseamnă că, în fiecare zi, 70 de români mor din cauza fumatului, 42.000 de oameni pe an suferă complicații şi 5.000 de fumători pasivi au de suferit. Se pierd bani de la bugetul de sănătate, pentru că bolile respiratorii sunt foarte costisioare. BPOC înseamnă, pentru o bună parte dintre pacienţii cu vârste de peste 50 de ani, depistarea tardivă, tratament administrat târziu, un grad de invaliditate, pensionare precoce, adesea oxigenoterapie şi chiar ventilație noninvazivă, adică nişte intervenții extrem de costisitoare, precum şi asistență la domiciliu.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Sanatate

Ultima oră