"Ceea ce spune acest comunicat de presă cât se poate de clar și de limpede este că pacienții la admisie păreau să fie colonizați cu un anumit tip de bacterie. Colonizați, atenție, și nu infectați. Este o diferență majoră între colonizare și infectare. Colonizarea înseamnă că există o populare cu un anumit tip de germen, dar care nu generează un proces infecțios", explică prof. dr. Adrian Streinu-Cercel.
Potrivit acestuia, oamenii sunt "colonizați" în cavitatea oro-faringiană, la nivelul foselor nazale, la nivelul tractului respirator, pe mâini, la nivelul tubului digestiv, chiar și la nivelul tractului urinar.
"Dacă nu am fi colonizați, nu am putea să creștem și nu am putea să ne dezvoltăm, pentru că aceste microorganisme care ne colonizează, deci care ne populează pe dinafară și pe interior, produc o serie de elemente, care sunt vitaminele fără de care nu am crește. (...) Colonizare egal populare, și nu vorbim de o infecție", spune prof. dr. Cercel.
El a precizat că medicii de la Spitalul din Bruxelles au spus că pe zi ce trece și se stă în spital există un risc minim de a dezvolta infecții nosocomiale.
"Și în România, și în SUA, și în Franța, și în Germania—, peste tot în lume există un risc ca un pacient să dezvolte infecții nosocomiale. Această infecție intraspitalicească poate fi dată de un gemen propriu, cu care pacientul este colonizat sau cu un germen pe care să îl ia de la alt pacient care este vizavi de patul său și aceasta este adevărata infecție nosocomială. Acest comunicat spune cât se poate de clar că persoanele respective nu sunt infectate, ci sunt colonizate. Nu face referire la niciun germen de spital care să aibă rezistență modificată", a subliniat medicul.
Potrivit acestuia, în România, nu există un risc mai mare de a contacta infecții nosocomiale față de alte spitale din străinătate.
"Nu există niciun risc mai mare, a fost inventat. Din păcate, media, aici, face un deserviciu. Am spus-o de fiecare dată că nu există spital pe această planetă în care să nu existe riscul de a face infecții nosocomiale. (...) Orice astfel de mesaj duce la demoralizarea personalului medical. Există un program național pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale. La fiecare spital mare există câte un grup care cu asta se ocupă și sunt alocate fonduri de către Ministerul Sănătății pentru acest tip de program, în care intră și monitorizarea germenilor rezistenți. (...) Germenii circulă, nu au niciun fel de graniță", subliniază prof. dr. Streinu-Cercel.
Mortalitatea
Secretarul de stat în Ministerul Sănătății Dorel Săndesc a adăugat că unii dintre pacienții transferați în străinătate aveau culturi pozitive, alții nu, iar la alții s-au pozitivat după aceea în unitățile în care au fost transferați.
"Sunt pacienții care vin din străinătate și au și ei infecții ale plăgii sau diverse forme de infecții pe care le-au dezvoltat în cursul spitalizării în străinătate. Statisticile internaționale arată că la pacienții cu arsuri majore rata de infecții la cei care decedează este de peste 75%. La pacienții care necesită intubație și ventilație mecanică în general, nevorbind de pacienți cu arsuri ale căilor respiratorii, durata medie de apariție a infecțiilor de spital intraspitalicești pulmonare este pe plan internațional de cinci zile. (...) Infecții sunt una dintre complicațiile cele mai frecvente", a spus Săndesc.
El a susținut că în România mortalitatea răniților din Colectiv s-a menținut la "limitele" literaturii internaționale de specialitate în astfel de cazuri.
"Și dacă în continuare astăzi mortalitatea este undeva la 23% — ceva mai mică la pacienții din România, puțin mai mare la cei din străinătate, pentru că erau mai gravi, per global aceasta se datorează faptului că aceste infecții realmente au fost tratate intensiv, a existat tratamentul necesar și mijloacele de îngrijire. Cum ne-am putea explica că niciun pacient de la Spitalul Militar nu a decedat, în mod evident că ei au fost infectați, pentru că au fost tratați corect inclusiv de această boală nouă", a mai spus demnitarul.
Raportare reală
Secretarul de stat Săndesc a anunțat că a discutat deja cu specialiștii de la Sănătate publică și de la Institutul "Matei Balș" care fac analiza infecțiilor nosocomiale în spitale cu privire la raportarea reală a acestor infecții.
"Fără îndoială că vom găsi soluții care să crească odată raportarea reală a acestor infecții, care nu trebuie să fie automat asimilată cu o eroare, cu o culpabilizare, ci, dimpotrivă, trebuie să fie un semn de responsabilitate și măsuri suplimentare care vrem să le facem și mai bine respectate. Vrem să condiționăm faptul că secțiile de terapie intensivă în prezent sunt bine finanțate prin acel program numit “Acțiunile prioritare ATI” și aplicarea tuturor recomandărilor care vor veni de la acest grup de experți. Astfel, ei să știe că, dacă nu vor lua aceste măsuri, vor pierde finanțarea", a mai explicat secretarul de st
