În fiecare zi, milioane de oameni iau probiotice - preparatele care conțin bacterii vii, pentru a fortifica sistemul lor imunitar, preveni boli sau a remedia efectele adverse ale antibioticelor. Cu toate acestea, beneficiile probioticelor nu au fost niciodată dovedite din punct de vedere medical, scrie site-ul israelian israel21c.org.
Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Ştiinţă Weizmann din Israel au contrazis ideea conform căreia bacteriile probiotice fortifică sistemul imunitar şi corectează efectele adverse ale antibioticelor asupra intestinelor. Cercetătorii au notat că acest lucru nu a mai fost dovedit niciodată până în prezent.
Probioticele utilizate pentru îmbunătăţirea sănătăţii sistemului digestiv nu ar trebui recomandate sub forma unui ''supliment universal'' benefic tuturor, conform unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Cell.
În plus, administrarea probioticelor pentru a contrabalansa efectele adverse ale antibioticelor ar putea întârzia revenirea la normal a florei bacteriene intestinale după un astfel de tratament, se mai arată în concluziile cercetării citate de israel21c.org.
Unul dintre studiile efectuate de specialiştii israelieni a demonstrat că efectul a unsprezece tulpini dintre cele mai frecvente familii de bacterii probiotice variază de la un individ la altul şi poate chiar dăuna în cazul unor persoane.
În cadrul cercetării, voluntarii au fost împărţiţi în două grupuri, doar cei din primul eşantion primind un preparat probiotic. Rezultatele au demonstrat că gradul de colonizare a tulpinilor probiotice a variat semnificativ de la o persoană la alta.
La unii voluntari, bacteriile probiotice s-au stabilit în intestinul gros, iar în cazul altora bacteriile au fost "expulzate" în totalitate.
Echipa de oameni de ştiinţă a demonstrat că este posibil să se prevadă ceea ce se va întâmpla cu bacteriile probiotice la fiecare pacient în parte, în funcţie de activitatea genelor din sistemul digestiv.
Cercetătorii au scris în concluziile prezentate că probioticele nu este indicat să fie oferite pe scară largă publicului, ci tratamentul ar trebui personalizat în funcţie de pacient.
"În mod surprinzător, am observat că mulţi voluntari sănătoşi erau de fapt rezistenţi prin faptul că probioticele nu au putut coloniza tractul lor intestinal. Acest lucru sugerează că probioticele nu ar trebui sa fie oferite sub forma unui supliment universal", a declarat Eran Elinav, specialist în imunologie la Institutul Weizmann, unul dintre autorii cercetării.
De asemenea, în cadrul unui alt studiu efectuat de specialiştii israelieni s-a descoperit că tratamentul cu probiotice a împiedicat reintroducerea microorganismelor în corpul uman în forma lor originală de dinainte de administrarea tratamentului cu antibiotice.
''Contrar actualei dogme potrivit căreia probioticele sunt inofensive şi sunt benefice pentru toată lumea, aceste rezultate dezvăluie un nou potenţial efect secundar advers al utilizării probioticelor împreună cu antibioticele, care ar putea avea chiar şi consecinţe pe termen lung", a adăugat Elinav.
