Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestor produse și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.
Parizerul este un produs din familia mare a salamurilor, la rândul său parte a mezelurilor, un grup mai mare de produse din carne. Din punct de vedere al structurii, parizerul se înrudește cu toată gama de preparate din carne tocată (trase în membrane sau fără membrană – paté, hașé), relația cea mai apropiată având-o cu crenvurștii, care au aceeași structură foarte fină a compoziției, dar și cu mortadela, bologna și alte produse care sunt practic echivalente ale parizerului.
Potrivit APC, la fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit tot felul de ingrediente. De la emulsie din piele de pasăre, de şorici, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept şi piele de pui, carne, piept şi piele de curcan, grăsime de pasăre, carne de porc şi carne de vită, până la slănină, șoric de porc, colagen, cașcaval şi apă. De asemenea, în compoziţia au mai fost găsite: făină de grâu, fibre de soia, fulgi dezhidrataţi de ardei, fibre de mazăre, fibre vegetale din soia şi sfeclă de zahăr, amidon cartofi, proteină animală din porc, proteină vegetală din soia, lapte praf, proteină din soia, sirop de glucoză, dextroză, lactoză, glucoză, zahăr, sare neiodată, sare cu nitriți etc.
În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari și alte substanțe.
Toate produsele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect. La 79% din produsele analizate s-au folosit difosfaţi. 73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roșu, strălucitor, obținut dintr-o specie de insectă numită coșenilă. La 73% dintre produsele analizate, gustul și aroma au fost potențate cu monoglutamat de sodiu.
„Din păcate, parizerul comercializat în hipermarketuri nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de preparat aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură fină, care se obţinea numai din carne de vită de calitatea I, slănină de porc, piper şi sare, astăzi cele mai multe sortimente se fabrică din emulsie de şorici/piele de pasăre, tendoane, cartilagii, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug. La alegerea unui sortiment de parizer trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare, evitându-se acele sortimente de parizer care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitat parizerul obținut din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, respectiv țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi şi țesut conjunctiv) cu adaosuri de piele de pasăre, zaharuri, colagen și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, parizerul nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, avertizează conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC România.
