Frigul. Inima nu iubeşte căldura, dar mai cu seamă frigul. Dovadă, majoritatea cazurilor de infarct se înregistrează în lunile de iarnă. Din cauza frigului, are loc contractarea vaselor de sânge, ceea ce îngreunează circulaţia sângelui şi reduce cantitatea de sânge care ajunge la inimă. În cazul persoanelor cu o stare de sănătate fragilă, frigul poate fi un factor care facilitează apariţia infarctului.
Băile foarte fierbinţi. Specialiştii au comparat băile foarte fierbinţi cu expunerea neprotejată la soare din punctul de vedere al efectelor asupra inimii. Dacă diferenţa dintre temperatura din exterior şi cea a apei de baie este foarte mare, tensiunea arterială poate să coboare brusc din cauza vasodilataţiei excesive. Recomandare: faceţi baie cu apă călduţă pentru a limita riscul de criză cardiacă.
Virusul varicelo-zosterian. Majoritatea dintre noi suntem expuşi virusului herpesului Zoster, cel care provoacă varicela. Ştim că acest virus măreşte riscul de criză cardiacă, de accident vascular cerebral. Legătura nu este complet explicată, dar a fost dovedit că persoanele din categoria de vârstă 18-40 de de ani afectate de herpes sunt în mod special expuse la crize cardiace.
Ronţăitul în timpul nopţii. A mânca seara târziu sau a ronţăi în timpul nopţii în faţa televizorului pot fi cauze necunoscute de infarct. Persoanele care au aceste obiceiuri sunt, în general, suprapoderale sau obeze, suferinde de hipertensiune şi prezintă rezistenţă la insulină, inclusiv hiperlipidemie. Potrivit specialiştilor, această categorie de persoane au un risc cu 27% mai mare de a suferi de boli coronariene.
Poluarea. Pare surprinzător, dar poluarea este o cauză de infarct. Dacă aerul respirat conţine o concentraţie de ozon (O3) peste 10g/m3, acesta poate fi periculos pentru arterele care pleacă de la inimă spre creier. Gradul mai mare de poluare a aerului contribuie la agravarea sănătăţii persoanelor care au deja boli cardiovasculare, mărindu-le riscul de infarct miocardic.
Zgomotul. A fost demonstrat că persoanele care trăiesc într-un mediu poluat sonor, de exemplu, locuiesc în apropierea unui aeroport, sunt în pericol de a suferi de boli cardiovasculare. Riscul este cu 20% mai mare. Explicaţia o reprezintă presiunea arterială care creşte din cauza poluării sonore.
Tristeţea. O persoană dominată de o tristeţe profundă şi prelungită suferă de insomnie, de lipsa poftei de mâncare, ceea ce provoacă creşterea nivelului cortizolului, hormonul stresului. Or, de la stresul puternic la infarct nu mai este decât un pas.
