Este ştiut că boala hipertensivă deschide poarta altor boli cardiovasculare. De aceea, abordarea hipertensiunii trebuie să înceapă cu prevenţia, controlul şi educaţia.
Dr. Oana Tăutu, medic specialist de medicină internă la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, avertizează că există o predispoziţie genetică, dublată de factorii de risc ce ţin de stilul de viaţă, toate contribuind la apariţia bolii hipertensive.
Conform studiilor SEPHAR, la noi obezitatea, fumatul sunt prezente la cote ridicate.
Studiile SEPHAR s-au adresat populaţiei adulte. „Dar nu trebuie să omitem că obezitatea, fumatul şi sedentarismul afectează şi segmentele tinere de populaţie, chiar din copilărie. O mare masă a populaţiei tinere, începând cu copiii, are nevoie de programe care combat sedentarismul, obezitatea, tabagismul.
Aceste studii mai indică faptul că, atunci când românii se confruntă cu diagnosticul de hipertensiune, mulţi dintre ei sunt dispuşi să renunţe la fumat, să facă mişcare şi să scape de kilograme, în aşa fel încât să se apropie de o greutate normală . Ceea ce este foarte important şi trebuie încurajat. Potrivit studiilor SEPHAR, persoanele care şi-au echilibrat stilul de viaţă după aflarea diagnosticului de hipertensiune au reuşit, astfel, să ţină sub control valorile tensionale.
„Putem începe prevenţia hipertensiunii - şi prin aceasta prevenţia bolilor cardiovasculare- din copilărie. Asta înseamnă să-i susţinem pe cei care promovează orele de educaţie fizică activă şi nu scutirile de la aceste ore aşa cum este la modă acum, să milităm pentru reintroducerea orelor de educaţie sanitară în şcoli”, spune dr. Oana Tăutu.
Deşi obezitatea se vede pe străzi, la toate vârstele, România este una dintre ţările care nu beneficiază de un program de combatere a obezităţii. „Avem un aşa-zis program, ascuns, pe undeva, în programul naţional de diabet”, subliniază dr. Tăutu.
Stresul
Prof.dr. Doina Dimulescu, managerul Spitalului de Urgenţă Universitar Elias, insistă asupra stresului care se află la tot pasul, dar care poate fi contracarat prin exerciţii fizice. „Se tot vorbeşte despre stres. Dar stresul este ceva ubicuitar. Nu se poate evita expunerea la stres într-o lume alertă, aflată permanent în competiţie. În schimb, putem evita reacţia neadecvată a minţii şi a întregului organism la expunerea cronică la stres, legată de anxietate şi depresie. În acest sens, sunt studii importante care atestă că remediul cel mai bun este exerciţiul fizic, care poate ameliora reacţia la stres şi, de asemenea, răspunsul de tip depresiv, reducând riscul cardiovascular, spune prof. Dimulescu. În opinia sa, uneori, exerciţiile fizice pot fi mai eficiente ca medicaţia anti-depresivă. „De aceea, ne bucurăm că vedem tot mai mulţi tineri, dar şi vârstnici, alergând în parcuri. Dar trebuie explicat populaţiei că a face mişcare zilnic nu este o activitate de tip liber, ci este o atitudine de prevenţie a bolilor de inimă, de protejare a sănătăţii”, subliniază prof. dr. Doina Dimulescu.
Sare şi aditivi
Dr. Oana Tăutu insită asupra dietei hiposodate în cazul hipertensiunii. Dar, din păcate, românilor le plac alimentele sărate şi consumă, zilnic, în medie, 12 grame de sare, dublu faţă de recomandările OMS. „Din primele luni de viaţă, în loc ca bebeluşul să beneficieze de alăptare, el este hrănit cu diverse formule de lapte, unele cu aport de sodiu”.
Pe de altă parte, acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Târgovişte atrage atenţia asupra aditivilor din alimente, care se pot acumula în organism cu efecte necunoscute.
În contextul globalizării, alimentele sunt transportate la distanţe mari – din Australia în Canada sau în România. „Aceste alimente trebuie bine blindate cu substanţe de prezervare a unor calităţi, mai mult de aspect, de gust decât de toxicitate. Toate aditivele respective, teoretic, sunt lipsite de toxicitate, pentru că aşa au fost ele testate pe animal, pe om. Dar nimeni nu a testat vreodată ce se întâmplă în timp cu aceste aditive, care, poate, uneori, se cumulează într-o manieră nepotrivită şi nu ştim pe unde acţionează în corp”, avertizează prof. dr. Târgovişte.
Recent, Societatea Română de Hipertensiune a prezentat, în premieră, rezultatele preliminare legate de prevalența hipertensiunii arteriale ale Studiului Epidemiologic asupra Prevalenței Hipertensiunii Arteriale și a Riscului Cardiovascular în România– SEPHAR III.
