Medicul Victoria Aramă, profesor doctor, şef de secţie la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş” , „vede”, anual, în sezonul rece, sute de cazuri de gripă severă, cu complicaţii. Şi, chiar decese din cauza gripei. Noi vorbim de gripă la modul general. Şi, din păcate, ne alarmăm abia atunci când aflăm că un om nevaccinat a murit din cauza unei gripe urâte. Şi poate fi o gravidă, un tânăr care, probabil, ar fi trăit dacă erau vaccinaţi.
Doamna profesor,dumneavoastră vorbiţi frecvent şi de partea nevăzută a gripei. Care este aceasta?
Vedem cazurile severe care ajung la medicul de familie, la spital. Vedem decesele. Dar există şi o parte care nu este la vedere – sau prezentată metaforic, undeva „sub nivelul mării”, ascunsă. Sunt toate celelalte cazuri de gripă, îngrijite la domiciliu, dar care înseamnă absenteism de la şcoală, de la serviciu, cu un impact evident, economic, major. Toate acestea nu se văd. Dar aceste efecte ar trebui luate în calcul atunci când vorbim de vaccinarea antigripală.
Protecţie de 90% la adulţii sănătoşi
În condiţiile în care există o reţinere faţă de vaccin în general, ce argumente aveţi pentru a încuraja populaţia să se vaccineze antigripal?
Am să vă răspund folosind câteva cifre furnizatE de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care sunt elocvente. Gripa apare pretutindeni în lume o rată globală anuală de 5%-10% din populaţia adultă, ceea ce înseamnă 3-5 milioane de cazuri pe an de boală severă şi până la 500.000 de decese anual. Vaccinurile antigripale sunt utilizat de peste 60 de ani, sunt bine tolerate, fără efecte adverse şi cu o eficienţă demonstrată în prevenirea gripei. La populaţia vârstnică, de exemplu, vaccinarea vine cu următoarele beneficii: reduce morbiditatea asociată gripei cu până la 60%, reduce mortalitatea asociată gripei cu până la 70%-80%. La adulţii sănătoşi, vaccinul este foarte eficace, reducând cu până la 90% morbiditatea asociată gripei.
Cum este vaccinul antigripal existent în farmaciile din ţara noastră?
La ora actuală, vaccinurile pe care le avem în ţară sunt vaccinuri inactivate, fragmentate, trivalente. Indiferent de producător şi ţară, ele au aceeaşi compoziţie, cea stabilită de OMS. Fac această precizare, deoarece mai sunt persoane care susţin că nu se vaccinează pentru că vaccinul x sau y (n.r. denumirea comercială) nu conţine tulpinile de virus care circulă în ţara noastră. Ceea ce este eronat. Vaccinul se administrează anual, toamna, intramuscular.
Aş vrea să insistaţi asupra efectelor adverse care sunt exploatate de unii pentru a nu se vaccina?
Efectele adverse ale vaccinului antigripal sunt extrem de rare, raportat la numărul total de vaccinări. Subliniez că efectele adverse sunt minime, la locul injectării şi mult mai rar sistemice de tip febră, mialgii, şi mult mai des, efectele sunt uşoare şi tranzitorii. S-a vorbit despre o posibilă legătură între vaccinul antigripal şi sindromul Guillain Barre. Dar, practic, această legătură nu s-a demonstrat niciodată.
Ca la orice medicament, şi acest are contraindicaţii. Care sunt acestea?
Sunt puţine la număr. Este vorba de alergiile severe la proteinele de ou sau la neomicina conţinută în vaccin. Şi când spun alergii severe, atenţionez asupra faptului că, uneori, pacientul, dacă nu este întrebat mai în detaliu despre intoleranţele la proteinele de ou, el le poate confunda cu cele digestive, care nu au nici o legătură cu alergia. Este cunoscut că nu va fi utilizat vaccinul în cazul copilului cu boli febrile, acute.
Rata de deces la diabetici creşte cu până la15% în timpul epidemiilor de gripă
Aşadar, de ce este necesar să ne vaccinăm?
Pentru că salvează vieţi, în general, dar şi categorii de populaţie ce prezintă risc crescut. Sunt categorii populaţionale care prezintă un risc mult mai mare de a face forme severe de gripă, chiar de deces. Iată câteva cifre în privinţa pacientului cu diabet zaharat.
Anual, între 10.000 şi 30.000 de decese înregistrate la persoane suferinde de diabet zaharat sunt determinate de pneumonie asociată gripei. Rata de deces la diabetici creşte cu până la 15% în timpul epidemiilor de gripă. Iar în anii când există epidemie de gripă, pacienţii cu diabet sunt de 6 ori mai expuşi spitalizării cu diagnostic de gripă şi de trei ori mai mult expuşi riscului de deces prin pneumonie.
Vă rog să insistaţi asupra complicaţiilor gripei de tip cardiovascular, care pot fi fatale.
Gripa se asociază cu complicaţii cardiovasculare severe. Există, la ora actuală, dovezi solide care arată că gripa poate declanşa complicaţii cardiovasculare redutabile, de tipul infarctului miocardic, dar şi accident vascular cerebral sau moarte subită. Epidemiile de gripă sunt asociate cu o creştere a mortalităţii prin infarct miocardic acut şi prin boli cardiace ischemice.
De asemenea, un lucru important menţionat în toate documentele OMS şi CDC, gripa sezonieră trebuie considerată un ucigaş ascuns. O caracteristică a gripei sezoniere este aceea că determină un exces de decese ascunse. De exemplu, în Anglia, se estimează un număr de până la 30.000 de decese ascunse în cursul fiecărei epidemii de gripă, adică un număr de 10 ori mai mare faţă de numărul de decese înregistrate ca fiind determinate de gripă. Combinaţia dintre gripă şi pneumonie este considerată a opta cauză de deces în SUA.
Aţi vorbit de categoriile aflate la risc. Vă rog să vă referiţi la categoria de populaţie sub 50 – 64 de ani, predominantă la noi.
Este o categorie de persoane expuse riscului de forme severe de gripă, în condiţiile în care au diverse boli cronice. De exemplu, o persoană din această categorie de vârstă, cu boli cardiovasculare cunoscute prezintă un risc de 50 de ori mai mare de a face gripă. Dacă suferă de boli pulmonare, acest risc se dublează. Dar subliniez că vaccinarea este benefică practic la orice vârstă.
Dacă ne referim la pacienţii cu boli cardiovasculare, aici sunt multe studii care au demonstrat că vaccinarea antigripală duce la o scădere a riscului de stop cardiorespirator, de infarct miocardic, de accident vascular cerebral
Ce ne spuneţi despre costurile acestei infecţii aparent banale?
Costurile şi impactul economic asociate îngrijirii bolnavului de gripă este foarte mare. Pe de o parte sunt costurile directe, respectiv costurile medicale. Pe de altă parte, avem costurile indirecte, reprezentate de absenţele de la serviciu, scăderea productivităţii. Dar sunt şi nişte costuri, să le spunem intangibile, reprezentate de suferinţe cum este de exemplu cea a părinţilor alături de copii bolnavi. Aceste costuri sunt uriaşe. Ţările care au încercat să facă estimarea acestora au ajuns la concluzia că, anual, costurile asociate cu epidemiile de gripă pot să ajungă până la 6 milioane de dolari la 100.000 de locuitori, dintre care costurile indirecte reprezintă aproape 80%.
