Sunt principalele concluzii ale celei de-a 16-a ediții a Conferinței Anuale de Aterotromboză, cel mai mare eveniment științific național dedicat acestei patologii. În cadrul conferinței de anul acesta tema este „Ateroscleroza și diabetul zaharat”, dezbătută de aproximativ 2.000 de specialiști din țară și de peste hotare.
Cauze
”România continuă să se afle pe harta țărilor cu mortalitate ridicată de cauză cardiovasculară, respectiv circa 60% din mortalitatea generală este încă produsă de bolile vasculare. Aterogeneza este un proces dinamic, în care intervin multipli factori de risc, printre care și diabetul zaharat, subliniază prof. dr. Eduard Apetrei.
Prevenire
Prevenirea evenimentelor aterotrombotice și reducerea riscului cardiovascular pot fi realizate prin controlul factorilor de risc: renunțarea la fumat, adoptarea unui stil alimentar echilibrat și menținerea unui nivel optim de greutate, disciplină în practicarea de exerciții fizice. Desigur că sunt importante și controlul tensiunii arteriale și al diabetului zaharat, printr-un tratament medicamentos corect” , spune dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, Președintele Societății Române de Cardiologie.
Tratament multifactorial
”În ultimii ani, strategiile de gestionare ale diabetului zaharat s-au mutat de la tratamentul hiperglicemiei la tratamentul multifactorial, prin identificarea și tratarea factorilor de risc cardiovascular. Tocmai de aceea este binevenită abordarea interdisciplinară. De mulți ani, între cardiologi și diabetologi s-a consolidat o alianță virtuală bazată pe multitudinea cazurilor de pacienți cu nevoi din ambele arii de expertiză, alianță ce se reflectă și în extinsa agendă științifică de azi”, accentuează prof. Dr. Nicolae Hâncu.
Aterotromboza
Ateroscleroza este o afecțiune care se dezvoltă în timp prin depunerea de lipide (LDL colesterol) în pereții arterelor însoțită de multiple modificări dintre care inflamația are un rol important, consecința fiind apariția plăcilor de aterom. Acestea reprezintă cauza rigidizării pereților și îngustării lumenului arterelor (arterele coronare, carotide, periferice). Fisurarea sau ruperea unei astfel de plăci poate duce la formarea unui cheag de sânge, cu îngustarea sau chiar blocarea rapidă a vasului respectiv, cu apariția, în funcție de localizare, a infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral, trombozei periferice sau morții subite.
Diabetul zaharat
Diabetul zaharat este o boală cronică, ce poate fi prezentă sub două forme: diabet zaharat tip 1, boală autoimună în care scade până la dispariție producerea de insulină (hormonul care reglează concentraţia de glucoză din sânge) în pancreas şi diabet zaharat tip 2, boală metabolică care se produce prin implicarea a doua procese: capacitatea redusă a organismului de a răspunde la propria insulină și o producţie deficitară de insulină. Ambele tipuri de diabet sunt caracterizate prin creşterea concentraţiei de glucoză în sânge (hiperglicemie). În timp, hiperglicemia necontrolată determină complicaţii microvasculare şi macrovasculare. Complicaţiile microvasculare afectează vasele mici de sânge de la nivelul ochilor (retinopatie), rinichilor (nefropatie) şi nervilor (neuropatie). Complicaţiile macrovasculare, care afectează vasele mari de sânge, includ infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral şi boala vasculară periferică. Incidenţa globală a diabetului creşte cu un ritm alarmant, peste 415 milioane de oameni din întreaga lume suferind în prezent de această boală, conform Federaţiei Internaţionale a Diabetului.
Conform datelor din buletinul informativ al Ministerului Sănătății, peste 900.000 de români suferă de diabet zaharat, dintre care 34.000 sunt cazuri nou diagnosticate.
