CNAS anunţă că a obținut rambursarea din fonduri europene a 75% din cheltuielile efectuate pentru proiectul cardului național de sănătate (89,87 milioane lei fără TVA) la un an de la introducerea obligativității utilizării acestuia.
CNAS menționează că, până în prezent, au fost emise 15,75 milioane carduri de sănătate (inclusiv duplicatele), din care peste 75% au fost activate de asigurați, iar până la sfârșitul anului instituția preconizează că vor mai fi emise încă 650.000 de carduri.
Conform datelor din sistemul informatic SIUI, în perioada 1 septembrie 2015 — 31 august 2016, s-au validat peste 110 milioane de servicii la nivelul medicinei primare, peste 23 milioane de servicii de medicină clinică de specialitate în ambulatoriu, aproape 41 milioane de servicii paraclinice în ambulatoriu, peste 48 milioane de rețete compensate și peste 3,7 milioane de servicii spitalicești, se arată în comunicatul citat.
În opinia președintelui CNAS, Radu Ţibichi, informatizarea sistemului de sănătate reprezintă "cheia de boltă", care a dus la eficientizarea banului public și reducerea fraudelor din sistem."Informatizarea duce la eficiență, control, este o piesă de bază în ceea ce urmează să construim. (...) Dorim să introducem aplicații noi privind biletele de trimitere electronice, concediile medicale electronice, registre de medicamente. Această noțiune va fi introdusă în legislația medicamentului, în perioada imediat următoare".
"Pe ansamblu, estimăm că beneficiile cardului de sănătate se pot cuantifica la peste 100 milioane euro în primul an de obligativitate a utilizării acestuia, față de perioada similară imediat anterioară. Asigurații au însă o responsabilitate față de propriul card și îi atenționăm să nu mai lase acest document la furnizorii de servicii medicale, pentru a evita posibilitatea fraudării sistemului de asigurări în numele lor", susţine președintele CNAS.
De asemenea, preşedintele CNAS a mai anunţat că "Ministerul Sănătății, CNAS, Școala Națională de Sănătate Publică și Institutul Național de Sănătate Publică lucrează la o cartografiere a serviciilor medicale și sperăm ca spre sfârșitul anului să avem o imagine pe regiuni, cât mai clară, asupra necesarului de servicii medicale, necesarului de resurse umane și financiare în domeniu".