Intervenția a durat aproximativ 80 de minute, s-a desfășurat pe cale endovasculară, copilul fiind externat după numai două zile de la 2 zile de la intervenție, fără niciun fel de acuze. Micuţul urmează să revină pentru controale periodice. Operația a fost realizată de o echipă medicală pluridisciplinară, coordonată de dr. Ștefăniță Dima, medic primar radiologie și imagistică medicală, specializat în radiologie intervențională. Din echipă au mai făcut parte dr. Florina Pinte, medic primar cardiologie, dr. Alexandrina Tatu – Chițoiu, medic primar cardiologie, dr. Dan Șuiaga, medic specialist neurochirurgie, dr. Rely Manolescu, medic primar ATI, dr. Gabriela Ionescu, medic primar ATI, și dr. Diana Toma, medic primar ATI.
Dr. Ștefăniță Dima este președintele comitetului responsabil pentru Europa Centrală și de Est din cadrul Societății Europene de Tratament Minim Invaziv Neurovascular (ESMINT).
"Copilul s-a născut cu această malformație, iar părinții au realizat că are o problemă în momentul în care copilul a început să facă crize de epilepsie. Acesta a fost primul simptom care i-au adus la medic. Ulterior, copilul a început să dezvolte o circulație venoasă colaterală la nivelul feței. La naștere, fistula era mică, în timp a crescut, iar acest detaliu a fost cumva șansa de supravețuire a fetiței, deoarece o fistulă cu debit mare încă din primele zile de la naștere poate să ducă la insuficiență cardiacă, implicit la deces. Când am supus-o mai multor investigații, fetița avea o dilatație venoasă, un anevrism, de 3 x 2,5 cm, care comprima creierul și dădea crizele de epilepsie. La copiii mici de 0 – 1 an, este dificil să faci astfel de intervenții și este foarte greu să găsești o echipă pluridisciplinară capabilă să rezolve astfel de cazuri, spune dr. Ştefăniţă Dima.
Potrivit specialiștilor, fistula pială de tip paragalenic presupune o comunicare deficitară între două artere și o venă la nivel cerebral, în emisferul stâng, lângă vena galenică, o venă importantă în mijlocul creierului, care adesea provoacă complicații în rândul copiilor. Acest tip de afecțiune este rar întâlnită în lume, conform ultimelor menționări în literatura de specialitate, la nivel mondial, doar 6 cazuri au fost diagnosticate cu această malformație.
Cauzele acestei afecțiuni nu sunt pe deplin cunoscute. Factorii care pot duce la declanșarea unei probleme vascular cerebrală pot fi atât genetici, cât și de natură externă: infecție, iradiere, tutunul, alcoolul și altele. O astfel de anomalie se poate diagnostica încă din luna a 4-a de sarcină, de aceea orice suspiciune trebuie investigată cu seriozitate, iar fătul monitorizat îndeaproape.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, România este clasată pe primele locuri în Europa în privința mortalității cauzate de accidentele vasculare cerebrale (AVC). În anul 2013, mortalitatea prin AVC era de șase ori mai mare în țara noastră comparativ cu Europa de Vest. Diferența foarte mare de mortalitate între România și restul țărilor europene se datorează și lipsei unităților medicale de urgențe neurovasculare unde se pot trata aceste afecțiuni.
Totodată, potrivit datelor oferite de Societatea Europeană de Tratament Minim-Invaziv Neurovascular, România are și cele mai puține centre specializate în diagnosticul și tratamentul patologiei vasculare cerebrale la nivel european, raportate la incidența acestor afecțiuni în rândul populației. Aceeași sursă arată că Germania are în acest moment 41 astfel de centre, Polonia 27, Ucraina 19 centre, iar Cehia 14, incidența afecțiunilor de acest tip în țările menționate fiind net mai mică față de România.
