Răul de mașină este o problemă curentă și în cazul câinilor. Unul din șase câini are această problemă care se poate manifesta prin vărsături, anxietate, iritabilitate...
Cauzele răului de transport în cazul câinilor sunt diferite. El se declanșează în zona urechii interne, care este un centru de echilibru și care, mai ales în cazul câinilor de vârstă mică, este incomplet dezvoltat. Într-un mijloc de transport, semnalele sunt trimise la creier provocând o stare de rău, de amețeală și vărsături. De asemenea, este posibil ca el să fie foarte stresat în timpul călătoriei, deoarece este o experiență nouă, resimțită ca fiind neplăcută sau asociată cu o eventuală vizită la medicul veterinar. Este posibil, totodată, ca să fie o fobie, o teamă necontrolată față de deplasarea într-o mașină sau față de zgomotul motorului. În acest context, câinele poate avea o salivație excesivă, deglutiții repetate, agitație, tremurături specifice stării de anxietate, simptome asociate cu vărsături.
Prima recomandare vizează acomodarea câinelui încă de când este mic cu traseele ce urmează a fi efectuate. Câinele trebuie transportat în securitate, instalat într-o cușcă specială sau într-o cuvertură împreună cu o jucărie preferată de acesta. Cei din jur trebuie să aibă o atitudine firească, destinsă și să asigure spațiu și aer curat câinelui, deschizând fereastra din timp în timp.
Pentru a preveni agitația câinelui, puneți-l în mașină, dați drumul la motor, fără a rula și apoi recompensați-l.
Evident, împreună cu medicul veterinar trebuie luată în calcul și soluția medicamentelor preventive. De regulă, acestea au efect aproximativ 12 ore și în multe cazuri sunt asociate cu somnolență.
În aceste cazuri sunt și remedii naturale: fitoterapie și homeopatie destinate eliminării stresului. De exemplu, câteva picături de ulei esențial de mentă și mușețel răspândite în mașină pot să prevină stările de amețeală sau vărsăturile.
Medicii veterinari reamintesc că răul de transport este mai frecventă la cățeluși, dar este întâlnită la orice vârstă. Este posibil ca, pe măsură ce se maturizează, câinele să scape de la sine de aceste simptome.
