În debutul interviului, dr. Rodriguez explică faptul că sunt două tipuri de accidente vasculare cerebrale (AVC): când un cheag (trombi) obturează o arteră, accidentul vascular cerebral ischemic; când are loc o ruptură a unui vas de sânge care provoacă sângerare intracraniană, accidentul vascular cerebral hemoragic.
Dr. Rodriguez spune că, în Franţa, se produce un AVC la fiecare patru minute, cele mai multe (aproximativ 150.00 de cazuri, pe an) fiind AVC-uri ischemice, care reprezintă 80% din totalul cazurilor de AVC. De altfel, AVC-ul este prima cauză de handicap.
Simptome
În privinţa simptomelor care anunţă un AVC, dr. Rodriguez aminteşte de starea de slăbiciune tranzitorie la nivelul membrelor, de la câteva minute până la câteva ore, pierderea temporară a capacităţii vizuale ... Dar chiar dacă simptomele dispar, este nevoie consultarea de urgenţă a medicului, deoarece riscul de AVC cu simptome persistente şi sechele ireversibile este foarte mare.
Dacă simptomele se instalează brusc, cu paralizie pe o jumătate a corpului sau feţei, incapacitate de a vorbi, de asemenea, trebuie sunat de urgenţă la 112, pentru că fiecare minut pierdut echivalează cu moartea a 2 milioane de neuroni.
Cu cât pacientul beneficiază de asistenţă medicală într-o unitate neuro-vasculară mai târziu cu atât riscul de sechele (paralizie, tulburări de vedere, de vorbire), de deces sunt mai mari.
Tratamentele convenţionale constau în tromboliza, respectiv injectarea unui produs care dizolvă cheagul ce obturează artera cerebrală. Dar această tehnică are limite: trebuie efectuată într-un interval care să nu depăşească patru ore şi jumătate de la apariţia primelor simptome şi este contraindicată pacienţilor sub tratament cu anticoagulante sau care au fost recent operaţi.
Dacă este depăşit intervalul de câteva ore, dr. Rodriguez spune că se recurge la o tehnică endovasculară, trombectomie, folosită de aproximativ doi ani în unităţile neuro-vasculare. Ea are ca scop capturarea cheagului cu ajutorul unui stent special. Tehnică endovasculară poate fi folosită singură sau în asociere cu tromboliza.
Rezultatele ultimelor studii au arătat că şansele la o bună recuperare cresc foarte mult folosindu-se ambele tratamente în caz de astupare a unui vas mare de sânge. Trei luni mai târziu, 30% dintre pacienţii cu un AVC sever scapă de handicap. Dar trombectomia nu este posibilă pe vasele de sânge mari. Uneori, cheagul se fragmentează în timpul procedurii, existând riscul obturării unor artere mici. Pe de altă parte, cateterul trece cu greutate în artere mici, frecvente la persoanele în vârstă.
Trombectomia mecanică prin aspiraţie
Mai nou, a fost pusă la punct trombectomia mecanică prin aspiraţie, care nu capturează, ci aspiră cheagul cu ajutorul unui microcateter conectat la o pompă. Calibrul lui trebuie să fie corelat cu cel al vasului de sânge afectat. După ce este introdus în artera cerebrală afectată, este plasat la extremitatea trombului, apoi pompa este acţionată pentru a declanşa aspiraţia. La final, cateterul este retras. Avantajele metodei sunt multiple: evită fragmentarea cheagului, protejează arterele mici, trecerea cateterului prin vasele de sânge este mai uşoară. "Am ajuns să realizăm acest tip de trombectomie în 20-60 de minute, în funcţie de caz. Este un câştig important asupra timpului care poate asigura un prognostic mai bun. În cazul unui eşec, cele două metode se pot asocia pentru a a mări şansele de destupare a arterei, mai explică dr. Rodriguez.
