Specialiştii avertizează că este în creştere numărul sugarilor expuşi riscului de conjunctivite, rinite, otite, astm bronşic şi cel al copiilor suferinzi de obezitate, o soluţie fiind alimentaţia echilibrată a femeii însărcinate şi alăptatul cel puţin şase luni.
66% dintre sugarii cu dermatită atopică pot dezvolta manifestări de tip respirator, conjunctivite, rinite, otite, inclusiv astmul bronșic, avertizează prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, în contextul lansării unui program de alimentaţie sănătoasă.
"Jumătate din cei 66% vor dezvolta ulterior astm alergic. Încă din timpul sarcinii, copilul este expus de a veni în contact cu alergeni și este expus să dezvolte alergii ulterior. Laptele de vacă a fost considerat secole de-a rândul un beneficiu pentru copii, dar laptele de vacă are foarte multe păcate. El conține alergeni, are o cantitate de proteine de trei ori mai mare decât laptele matern. În plus, conținutul în săruri este mult mai mare. Prin consumul de proteine multe copilul, mai târziu, poate deveni obez. (...) În timpul sarcinii sunt și alți factori de risc, cum ar fi fumatul, poluarea din mediul înconjurător sau colonizarea intestinului cu o floră nefirească", subliniază prof. Burlea. În prezent, unul din trei copii din Europa are un istoric familial de alergie, mai frecvente fiind alergiile cutanate, alergiile alimentare, rinitele sau conjunctivitele, manifestările respiratorii, inclusiv astmul bronșic.
Un alt fenomen frevent şi îngrijorător este obezitatea şi supraponderea la copii.
"Există diferențe între băieți și fete cu o suprapondere și obezitate mai frecventă la băieți. Studiile asupra obezității ne arată că este o problemă în creștere. Studiile realizate la copii de opt ani, în România, arată o creștere alarmantă a prevalenței supraponderii și obezității pe parcursul ultimilor ani de la 14% la 26%. Nu suntem chiar la nivelul alarmant din UE unde sunt țări până la 42% suprapondere și obezitate la fete și 49% la băieți", spune Tudor Pop, secretarul Societăţii de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică.
Potrivit specialiştilor, pentru a preveni aceste fenomene trebuie reţinute două elemente: „primele o mie de zile din viaţa copilului sunt decisive” şi femeia însărcinată trebuie să beneficieze de vitamina D, fier, calciu şi acid folic.
„Alăptatul minim șase luni, diversificare la șase luni pentru cei care sunt alimentați natural, cu păstrarea alimentației la sân până la un an. OMS recomandă pentru țările în curs de dezvoltare menținerea alimentației la sân până la doi ani. Pentru a avea un sistem imunitar corect soluţia este alăptarea. Alăptarea la sân este perfect adaptată nevoilor nutriționale ale copilului, toleranță maximă, protecție antiinfecțioasă, microbiană și virală, anti-alergică, protejează de obezitate și diabet. Legătura afectivă, unică între mamă și copil se creează în timpul alăptării", a mai spus prof. dr. Burlea.
„În timpul sarcinii, femeia trebuie să primească vitamina D, fier, calciu și acid folic. Asta este o garanție că dezvoltarea fătului va fi optimă. Trebuie să se opteze pentru nașterea pe cale naturală, care asigură condiția de a lua un prim contact cu bacterii bifiform, cu rol pozitiv, protectiv și care înseamnă primul pas în popularea intestinului cu bacterii prietenoase (așa numitele probiotice). Acest miracol înseamnă întărirea sistemului imunitar. Copilul se naște imperfect, cu sistemul nervos insuficient dezvoltat și finisat", precizează prof. dr. Burlea.
