Cercetătorii de la Universitatea Erasmus (Rotterdam) au analizat informaţiile medicale privitoare la decesele, psihozele, adicţiile, cardiomiopatia alcoolică, ciroza alcoolică a ficatului şi intoxicaţia accidentală din registrele de decese din 17 ţări europene.
Iată şi concluziile.
Categoriile socio-economice foarte sărace sunt cele mai afectate de mortalitatea provocată de abuzul de alcool. De exemplu, în Finlanda, rata de deces din această cauză poate fi multiplicată cu 3,6 în funcţie de nivelul studiilor.
În privinţa consumului de alcool, Franţa se plasează pe locul al 7-lea, cu 11,1 litri de alcool pe cap de locuitor anual. Franţa se află mult în spatele Lituaniei, situată în vârful marilor consumatori de alcool, potrivit OCDE (Organizaţia pentru Cooperarea şi Dezvoltare Economică), cu 14 litri, anual, pe cap de locuitor. Potrivit OMS, România se plasează pe locul al 5-lea: cu un consum de 14,4 litri de alcool pe cap de locuitor.
Mesajul este că, la ora actuală, alcoolul reprezintă o problemă de sănătate publică. Peste 200 de boli sunt legate direct de consumul de alcool: boli infecţioase, accidente de circulaţie, traumatisme, boli cardiovasculare, diabet zaharat... Aceste boli sau accidente înseamnă aproximativ 5,9% din decesele înregistrate anual.
1 deces din 5, la nivel global, este provocat de consumul de alcool, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
3,3 milioane de persoane au decedat din cauza bolilor provocate de abuzul de alcool în 2012, faţă de 2,5 milioane, în 2005. Şi 320.000 de tineri cu vârste între 15 şi 29 de ani mor, în fiecare an, din cauze legate de consumul de alcool, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
