Prin această lege, operatorii economici ce desfășoară activități turistice, indiferent de mărimea cifrei de afaceri și de nivelul profitului, un impozit specific, calculat pe numărul de locuri de cazare sau mărimea spațiului alocat activității.
Principalele nemulţumiri ale preşedintelui legate de această lege sunt legate de faptul că valoarea impozitului stabilit conform noilor reglementări va fi mai mare decât cea plătită conform prevederilor Codului Fiscal pentru anumiți agenți economici, în timp ce alți agenți economici vor plăti mai puțin decât în prezent pentru aceeași activitate desfășurată, ignorându-se capacitatea de plată a contribuabilului la sfârșitul exercițiului financiar.
"Operatorii economici ce vor plăti un impozit specific mai mare decât cel determinat conform prevederilor Codului fiscal în vigoare vor fi nevoiți să găsească resurse financiare pentru a achita impozitul, ceea ce va conduce fie la creșterea gradului de îndatorare și, implicit la reducerea investițiilor, fie la adoptarea unor practici de evaziune fiscală sau chiar la închiderea activității", se arată în cererea de reexaminare transmisă, miercuri,conducerii Parlamentului.
Altfel spus, efectul acestei legi va fi că societățile foarte mari din turism și cele foarte mari, de tipul restaurantelor și barurilor, plătesc un impozit foarte mic, având profituri mari, iar societățile mici sunt dezavantajate.
"Pentru opt categorii de agenți economici, dintre care se remarcă restaurantele și agențiile turistice, ne referim, în principal, la hoteluri și alte opțiuni de cazare, cum ar fi pensiunile, se introduce o excepție de la obligația plății impozitului pe profit de 16%. În locul acestui impozit care se elimină, aceste societăți plătesc un impozit pe activitate, o redenumire a fostului impozit forfetar. De această dată, acest impozit forfetar este construit astfel încât cei care ar fi plătit sume foarte mari pentru că aveau profiturile foarte mari, să plătească sume foarte mici. O parte neplăcută a acestui impozit forfetar constă în faptul că societățile mici sau cele la începutul activității, când au activitatea de investiții, când încep să se dezvolte și nu stau atât de bine cu profitul sau nu sunt atât de rentabile, au în continuare obligația, să plătească acest impozit", a explicat la RFI, consultantul fiscal Adrian Benţa.
El a mai spus că dacă legea va rămâne aşa, România ar putea fi acuzată că acordă ajutor de stat sub formă mascată. "Din punctul meu de vedere, din momentul în care doar o anumită categorie de operatori economici primesc o reducere mascată la un impozit, este o măsură considerată de legislația comunitară ca fiind măsură de ajutor de stat. Aceasta este realitatea. Se introduce o reducere de impozit pe profit pentru o anumită categorie de operatori econimici. Noi am redenumit un impozit făcând abstracție de impozitul pe profit de 16%, dându-le unor operatori economici cote mai mici de impozit, sume mai mici de plată. Dacă această măsură va fi implementată, România poate să fie acuzată că acordă ajutor de stat sub o formă mascată", a mai spus Benţa.
