Reputatul jurist, profesorul Corneliu Turianu, doctor în drept, fost senator, cu o carieră de judecător de 30 de ani, inclusiv la Înalta Curte Casaţie şi Justiţie, în prezent secretar al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a acordat un interviu pentru mariustuca.ro, în care afirmă că separaţia puterilor în stat e o vorbă în vânt, încercându-se să se facă din Parlament un mare tribunal în Casa Poporului.
Întrebare: Domnule profesor, în ultimul timp s-au luat foarte multe măsuri de arestare preventivă, de punere sub control judiciar. De ce unii sunt arestaţi preventiv, iar alţii sunt puşi sub control judiciar. Sunt aceste decizii subiective?
Corneliu Turianu: Arestarea se dă numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală. Sustragere de la urmărirea penală, influenţarea martorilor, deci pe motive întemeiate. Nu ceri arestarea pentru altceva. Ce prezintă DNA Parlamentului când cere arestare? Îi prezintă nişte date din care rezultă că X se sustrage, de exemplu, urmăririi penale. Dar nu-i cere urmărirea penală. În toată procedura noastră, măsurile astea preventive sunt luate numai de judecător. Înainte de 1989 , dacă venea secretarul de partid cu ilegalitatea, procurorul te umfla, te aresta. Numai pe control judiciar. Ori, acum, cu arestarea asta preventivă trebuie să ştiţi că e o măsură de excepţie. Ideea este libertatea omului. De ce trebuie arestat musai dacă nu a influenţat martorii, nu s-a sustras urmăririi penale? Şi aici trebuie să ştiţi că e o interpretare greşită dată de Poliţie. Se spune că măsura se ia în concordanţă cu drepturile omului, cu ceea ce spune Consiliul Europei. La arestare preventivă se recurge când e cazul, când e pericol public, nu de-a valma. Acum se arestează pe bandă rulantă. Una-două arestat. Ce e aia? Primează starea de libertate, starea naturală a omului. Dar Parlamentul şi-a arogat dreptul să stabilească dacă e vinovat, nu e vinovat. Bag de seamă vor să facă din Parlament un înalt tribunal la Casa Poporului. Care cenzurează tot. E un amestec al puterilor în stat. Separaţia puterilor e vorbă în vânt. O lozincă, vorba lui Eminescu: era pe când nu se zărea/ Azi o vedem şi nu e. Cam aşa este. Nu e nici o separare a puterilor.
Dacă nu există o separare puterilor în stat, aşa cum spuneţi, există posibilitatea ca, în cazul premierului Ponta, procurorii DNA să fi acţionat politic?
Nu există elemente în sensul ăsta.Sau nu am sesizat eu acest lucru. Repet, premierul poate fi suspendat pur şi simplu. În Constituţie, se spune că preşedintele poate să-l suspende. Nu e obligatoriu.
A existat o întreagă dezbatere privind spectacolul cătuşelor la televizor. S-a iniţiat şi o lege care să interzică acest lucru în cazul arestaţilor preventiv...
Nu vă supăraţi...Se face multă justiţie la televizor, prin presă. Din păcate, e o imixtiune în treburile instanţelor. A venit însă şi reversul: libertatea de exprimare. Domne, libertatea de exprimare are nişte limite, să nu încalci drepturile altuia. Nu poţi să spui orice, despre oricine. Poţi să critici, dar să ai trei surse de informaţie. Aici, te face praf la televizor. Vedeţi dvs, demnitatea omului are două faţete. Onoarea şi reputaţia. Onoarea nu poţi să o încalci niciodată. Puteţi să spuneţi dvs despre mine tot ce doriţi, dar nu puteţi să-mi afectaţi sentimentul de onoare. Reputaţia însă este despre ce spun ăia din jur, şi se construieşte greu. Dacă eşti afectat, eu cred că trebuie să mergi în instanţă. Nu e aşa corupţie cum se zice. Nu e nici în poliţie, nici la dna.sunt uscături, crengi. Sunt puţini. Dar nu caracterizezi un sistem întreg. Eu am speranţa că justiţia îşi urmează cursul.
Recent, a fost redeschis dosarul Erata privind referendumul de supendare a preşedintelui Băsescu din 2012, iar judecătorii CCR au fost chemaţi rând pe rând la Perchetul General, pentru audieri. De ce credeţi că a fost redeschis acest dosar, care e miza?
Toate instituţiile statului sunt denigrate de la un cap la altul. Văd că acum se cercetează care din ei au fost informatori de securitate... E o luptă, aşa, mutească. Ştiţi de unde cred eu că a pornit supărarea procurorilor? Vă aduceţi aminte că Parlamentul începuse să-i cheme pe procurori, individual şi în grup şi să le ceară socoteală. Cum îşi permit ei să ceară urmărirea penală a unuia sau altuia. Asta cred că a supărat foarte tare pe procurori. În loc să se cerceteze eroarea materială la redactarea deciziei Curţii de către judecătorul raportor , domnul Gaspar, acum cercetează să vadă dacă vreunul din cei şase judecători au făcut vreun fals cu ocazia alegerilor. Nu mi se pare corect.
După ce a fost audiat, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a spus că judecătorii Curţii nu pot fi anchetaţi pentru voturile lor. Totuşi, Legea CCR prevede că pot fi totuşi trimişi în judecată. Aparent, există o fractură de logică: nu pot fi anchetaţi pentru voturile lor, activitatea lor constă în a lua decizii, a vota, dar pot fi trimişi în judecată. Cum pot fi trimişi în judecată dacă nu pot fi anchetaţi?
Judecătorii CCR au un stat special, nu fac parte din corpul judecătoresc. Ei sunt numiţi politic. S-a încercat pe vremuri să se creeze o instanţă care să cenzureze chiar hotărârile CCR, şi Parlamentul le cenzura la un moment dat. Judecătorii CCR, aceşti magistraţi politici, se bucură de imunitate. În ce constă această imunitate? De a-şi exprima în mod liber opiniile şi voturile fără temerea că ar putea suporta unele consecinţe. Deci, asemănător cu imunitatea parlamentară. În treburile astea nu poţi să-l trimiţi în judecată pentru că e singura pavăză, voturile şi opinile exprimate, care dau esenţa Curţii Constituţionale. Pentru alte infracţiuni săvârşite în timpul exercitării atribuţiilor, fie în afara lor, sigur că răspund ca orice muritor.
Care credeţi că sunt şansele acestui dosar?
Nici una.
Deci nu se va ajunge la o sentinţă?
Dacă se studiază eroarea materială, da.
