Cititul în alb

Să nu va speriați prea tare
dacă într-o bună zi
locul acesta o să rămână alb!
Poate că-n ziua aceea
n-o să am nimic de spus.
Sau poate că-n ziua aceea
o să vreau să tac,
iar locul acesta,
fără cuvinte,
fără semne,
să vorbească în locul meu.
Să fie pentru voi
un nou fel de a citi!

Să inventăm, așadar, împreună
cititul în gol,
cititul spațiilor libere,
cititul în alb.

Să nu vă fie teamă
că n-aveți ce citi!
O să aveți de fiecare dată
imaginație să citiți
printre rândurile mele albe
ceea ce vreți voi.

Să citiți gânduri
pe care le-ați căutat în ziua aceea
și nu le-ați găsit nicăieri,
să citiți ceea ce v-ar fi plăcut
să citiți despre voi sau
despre oricine altcineva!
Sa citiţi despre primăvara asta
ca o tăcere în piept,
să citiți despre primăvara asta
ca o durere din piept,
ca o amintire din piept,
să citiți în alb...