De ce se zice la cununie: „Femeia să se teamă de bărbat şi bărbatul de cociorvă?” Cociorva (o lopăţică din fier cu coadă lungă de lemn cu care se scoate jarul sau cenuşa din cuptor, un vătrai) e dată de Dumnezeu femeii, atunci când l-a alungat Dumnezeu pe Adam din rai. Lui Adam i-a dat hârleţul, ca să lucreze pământul, iar femeii i-a dat furca şi cociorva, ca să îmbrace şi să hrănească casa.
Când e ploaie mare cu piatră, femeia să arunce afară, în cruce, cociorva şi lopata şi piatra stă îndată. Cu cociorva în mână de ieşi noaptea, nu te temi de nimica, de cociorvă toate răutăţile fug, că ea umblă prin foc şi nici dracul şi nici altă răutate nu se pot apropia, că de foc se tem. Cociorva, dacă o pui lângă un copil mic, poţi să-l laşi şi singur în casă fără grijă, că nu se va apropia nimica de el.
De Crăciun, dacă ai împumutat ceva, să aduci lucrul acasă, să ştie că are stăpân. Şi mai ales covata, lopata, cociorva, sita, halaturile de ţesut, că atunci este spor la casă, să nu facă sărbătorile pe la străini. De Paşti, când ai mântuit de pus în cuptor, de ai ploşniţe sau şvabi în casă, să întorci lopata în jos şi, deschizând uşa, să te faci a mătura cu lopata zicând că nu mături gunoiul, doar ploşniţele şi le dai afară – şi atunci se duc.
De Paşti, covata şi lopata, când ai mântuit de făcut pasca, să nu le speli, ci numai să le uzi cu apă, căci de le speli, bate piatră, iar de nu le uzi, te usuci. Cu cociorva să nu păleşti pe nimeni, căci acela se usucă. Când se despart doi ce se iubesc şi nu se pot uita, pentru ca să nu se îmbolnăvească, să nu capete oftigă, să rade de pe cociorvă şi de pe lopată şi li se dă în rachiu.
De pe covată, de pe cociorvă, de pe colişeri, să rade pâinea şi se dă la vită, când are viţel întâi, ca să-i vină mana. În ziua de spolocane în postul mare, să spală lopata şi cociorva, ca să treacă degrabă postul. Apă de pe lopată şi de pe cociorvă se dă la femeie şi la vită, când nu poate naşte copilul sau locul, să nască degrabă, cum să aruncă pâinea de pe lopată.
Femeia îngreunată să nu bată cu cociorva, că nu poate naşte copilul. În Botoşani, se spune ca ea să nu calce peste cociorvă şi lopată. Ca să facă femeia fete, să treacă peste lopată. Ca să facă femeia fete, să şadă pe covată. Să nu treci peste lopată, când se pune pâinea în cuptor, căci nu creşte pâinea.
Cu coada cociorvei în cuptor să nu dai, că-ţi întorci de la casă norocul. Cu cociorva e păcat să baţi pe cineva, pentru că cociorva umblă prin foc şi atunci oamenii sunt asupra celuia ca focul de răi. Cu cociorva să nu loveşti pe om, că ucigă-l crucea atunci pune mâna pe dânsa şi atunci nu se teme. Lopata totdeauna să steie în sus şi cociorva în jos.
