Tradiții și superstiții despre creșterea copilului
Evident că, nici neamul românesc n-a ajuns acolo unde este astăzi fără să treacă prin această etapă a datinilor, obiceiurilor, superstițiilor. Și cum omul se naște, viețuiește și moare, vom începe cu superstițiile legate de nașterea copilului. Se spune că, statul sau boiul omului e pus adesea în legătură cu gradul lui de deșteptăciune. Lungimea trupului e, în ochii poporului, în raport invers cu dezvoltarea minții. Omul lung și deșirat, numit lungan sau lungău, măgădan sau măgădău, coblizan, găligan, hojmălău, vlăjgan, zaplan etc., e, după concepția poporului, tot atât de prost, pe cât e de lung.
Tradiții și superstiții despre creșterea copilului. În schimb, cel mic de stat întrece foarte adesea în deșteptăciune pe cel cu boiul înalt. De aici și zicătoarea: mic la stat, mare la sfat, despre acela al cărui fizic nu este impunător, dar a cărui minte este mai luminată, care știe, mai bine decât unul chipeș, să dea sfaturi înțelepte. Dar nici omul prea scund, cu trupul peste fire de mic, pe care-l poreclește pitic, prichindel, ciot, ghibirdic, ghemiș, ghindoc, etc., nu este tocmai plăcut la vedere. De aceea trebuie evitat tot ce poate împiedica dezvoltarea normală a trupului copilului, în epoca lui de creștere.
Tradiții și superstiții despre creșterea copilului. Să nu pășească nimeni peste un copil, că nu mai crește. Dacă însă s-a întâmplat să treacă cineva peste picioarele unui copil, trebuie neapărat „să-l depășească”. Această credință e foarte răspândită: o găsim la germani, la italieni, la francezi, la portughezi, la polonezi, la unguri, în SUA.
Tradiții și superstiții despre creșterea copilului. Nu mai crește copilul, dacă-l bate cineva cu mătura. Aceeași credință o au și germanii. Dacă se dă ceva peste un copil culcat, acesta nu mai crește. Tot astfel se crede și în Estonia. Dacă cineva trece peste un copil și-l măsoară cu cotul sau face un nod, copilul acela nu mai crește.
Tradiții și superstiții despre creșterea copilului. E oprită în loc creșterea unui copil, dacă dă cineva cu un ghem într-însul sau dacă i se pune un ghem pe cap. De asemenea și dacă se întâmplă să treacă un copil pe sub ață, când se deapănă un ghem. Să nu se sărute tălpile copiilor mici, că nu mai cresc. De asemenea, să nu se bată, în glumă, copilul mic cu palma peste tălpi, căci nu mai crește.
Tradiții și superstiții despre creșterea copilului. Nu mai cresc copiii, dacă se scaldă în apa rămasă din ajun sau dacă se scaldă în apa din ulcică: atunci rămân ca ulcelele. Să nu încalece copilul pe un câine, că nu mai crește mare. Cocoloșul de mămăligă să nu-l mănânce copilul, că nu mai crește. Ca să crească un copil, e bine să umble în ploaie cu capul gol.
Tradiții și superstiții despre creșterea copilului. Dacă un copil e „moale” și întârzie în creștere, e semn că a fost conceput la o zi mare, la vreun praznic sau sărbătoare împărătească. În asemenea cazuri, copilul e dus la biserică, pentru ca popa să treacă cu darurile peste el și să-i facă maslu cu bani de căpătat.
