Încet – încet, a trecut vara “atipica” a lui 2020 si Stagiunea Muzicala Estivala din Parcul IOR ajunge si ea la final in acest week-end. Ultimele doua concerte din suita celor 18 care timp de 9 saptamani au adunat cate 200 de spectatori in deplina siguranta sanitara si gata sa faca necesarul schimb de emotii cu artistii performeri din Foisorul de lemn ii aduc pe The MONO JACKS (sambata) si ALIFANTIS & ZAN-foto- (duminica). Ambele concerte se vor desfasura in intervalul orar 20.30-21.30 cu accesul publicului efectuat in intervalul 19.30-20.30 pentru a permite triajul observational si atribuirea tichetelor de loc.
Cu ce ganduri asteapta Doru Trascău, solistul trupei The Mono Jacks, concertul de sambata? Cu emotiile unui debut pentru ca “de fiecare data e altfel, de fiecare data parca o luam de la inceput. Dar inceputurile aduc în general energie bună.Iar la noi, se aplică din plin. Plecând de la faptul că am avut primul nostru concert după doar 5 zile de repetiţii şi culminând cu faptul că în actuala formulă am reuşit în 3 luni de zile să punem cap la cap un album întreg, nu greşesc dacă spun că este peste ce ne-am fi imaginat. Toate astea s-au făcut cu multă bucurie si daca ştim să ne menţinem energia asta, nu avem cum să greşim!” Suntem cu totii convinsi ca nu vor gresi chiar daca vor canta…”Usor distorsionat” (piesele recentului album, integral in limba romana) si publicul care s-a manifestat atat de emotionant pe intregul parcurs al Sagiunii le va (re) confirma “Gloria”.
Cat despre despre concertul ALIFANTIS & ZAN (adica Relu Bitulescu – percutie, Virgil Popescu – bas, Razvan Mirica – chitara, Sorin Voinea – claviaturi) e de ajuns sa amintim ca este ocazia pentru ca artistii sa aniverseze cu public “primii 25 de ani de calatorie impreuna prin showbiz”, o calatorie inceputa intr-o doara si soldata cu materiale discografice devenite antologice si mii de concerte in contexte dintre cele mai diferite, dupa cum marturiseste chiar Nicu Alifantis: „1995. Sfătuit de prietenul Doru Căplescu, îi invit pe Virgil Popescu, Răzvan Mirică, Sorin Voinea și Relu Bițulescu să mi se alăture pentru a înregistra albumul „Voiaj”. Nu-mi trecea prin minte la acea dată, că alături de acești oameni aveam să-mi petrec următorii 25 ani, concertând prin țară și străinătățuri, înregistrând albume, legând prietenii, văzând cum ni se nasc sau cresc copiii, nepoții…Se pare că titlul primului album, „Voiaj”, avea să ne fie predestinat. O perpetuă călătorie cu oameni, printre oameni, pentru oameni. Virgil, fire de profesor, dom’ diriginte, tipicar, exigent dar cumsecade, tipic old school, compozitor, dirijor, orchestrator, basist, excepțional profesionist. Răzvan, englishman, politicos, manierat, pedant, amabil, abil mânuitor al chitarelor de toate felurile în cel mai sensibil sau explozibil stil. Sorin, suflet de rocker, temperament heavymetalurgist, rebel sau visător, bun jongleor în ale vorbelor de duh, harnic scormonitor în sunetele ascunse printre clapele și butoanele sintetizatoarelor. Relu, boemul scoborât din Montmartre, pururea generos, cozeur, galant, juvete povestaș, guraliv dar plin de haz, navetând permanent între scenă și atelier, agățat de pensule sau bețe de tobe. Astfel a-nceput povestea…ZAN”