În urma unui text publicat recent de Nicu Covaci pe pagina sa de facebook, Ioji Kappl a trimis următorul răspuns (text integral):
„Am sperat ca acest conflict apăsător dintre Nicu Covaci și foștii membrii ai legendarei formații Phoenix să fi ajuns la un final, o dată cu încheierea procesului provocat de Covaci însuși, mai ales că noi, pârâții am respectat și respectăm în continuare hotărârea tribunalului asupra interzicerii interpretării de către noi a pieselor Phoenix semnate de Covaci. Însă se pare că mă-nșel pentru că Nicolae Covaci-Haase, intenționează să redeclanșeze din nou conflictul lui personal cu foștii membrii ai legendei Phoenix, recurgând din nou la provocări, pentru a atrage din nou atenția publică, fiind conștient de faptul că scandalul este cea mai „ieftină“ reclamă (vezi textul postat de Nicu Covaci, la 23 mai a.c. în pagina FB Nicu Covaci).
De aceea consider că este legitim să mă apăr dând răspuns acestor provocări, mai ales pentru că de data aceasta sunt la adresa mea. Mesajul textului este foarte clar: eu am vesta curată, iar vinovații sunt ceilalți. Citind cu atenție acest text, observăm că susnumitul se contrazice de la sine în mai multe rânduri. El afirmă la începutul textului că declarațiile compozițiilor Phoenix la UCMR, erau făcute de Ioji Kappl, lăsând impresia că acesta le făcea pe ascuns după propriu-i plac.
Citat: „Așadar, având în vedere că albumele au fost declarate la UCMR de către Ioji Kappl și nu de mine, stau și mă întreb cum aș fi putut să îmi păcălesc colegii din formație, să fug la București și să înscriu piesele pe numele meu..........???“. Aici vreau să sesizăm următoarele: privind cu atenție acele formulare ale declarațiilor UCMR, scanate și atașate textului cu pricina, observăm că ele sunt doar ciorne, lipsindu-le ștampila UCMR-ului și semnătura angajatului UCMR-ului. Prin urmare acestea nu sunt cele originale depuse la UCMR!
Iar pe la sfârșitul textului, Covaci scrie: „Mai trebuie să spun motivul: dintre toți, Ioji scria cel mai citeț și pe verso exista și portativul pentru linia melodică, prin urmare l-am rugat pe el să scrie declarațiile pe vremea aceea“. Cum adică? Covaci afirmă întâi că I.K. e vinovatul, pentru că el completa formularele de capul lui, ca după aceea să afirme că de fapt el este cel care l-a rugat pe I.K. să completeze acele formulare. Deci, lucru clar: Ioji completa formularele UCMR cu declarația compozițiilor Phoenix, nu de capul lui, ci de comun acord cu colegii din trupă, din simpul motiv, pentru că scria citeț și mai știa să scrie și note, spre deosebire de Covaci Așa că nu-nțeleg unde-i minciuna cu picioare scurte de care vorbea Covaci în textul lui?
În altă ordine de idei, Nicu Covaci a încercat pe la-nceputul anilor 2000 să-mi achiziționeze compozițiile spunându-mi că îmi va plăti el personal drepturile de autor pentru piesele Phoenix compuse de mine. Ce noroc pe capul meu că NU i-am semnat acel act, prin care-mi cerea acest lucru. Când mă uit la acel act, pe care l-am păstrat, mă apucă și astăzi râsul și mă trec totodată și fiorii cu gândul la planul lui ascuns. Dacă acceptam să-i semnez acel act, Covaci putea probabil să-mi interzică prin acel proces interpretarea compozițiilor mele proprii, el deținând dreptul asupra lor.
Covaci încearcă să-și demonstreze nevinovăția, discreditându-și foștii colegi. Dacă el se consideră nevinovat, atunci mă-ntreb de ce a recurs la o faptă pe care n-o va putea nega niciodată! Este vorba de declarațiile pieselor „Ciocârlia“ (cu titlul schimbat în „The Lark“) și „Balada lui Ciprian Porumbescu“ (cu titlul schimbat în „Ballade for you“), drept compoziții proprii, la GEMA (Uniunea compozitorilor din Germania). Declarații la GEMA, ca de fapt și la UCMR-ADA sunt acceptate numai cu semnătura originală a compozitorului, deci Covaci nu va putea da vina pe editor sau pe alții, pentru că le-a semnat în mod conștient.
Fotografia alăturată este dovada care vorbeşte de la sine. Aici este vorba nu de oarecare piesulețe ci de opere muzicale care fac parte din Patrimoniul Național! Dacă Covaci declara aceste piese ca prelucrări, era totul în ordine. Dar așa nu există nici o scuză! Oarecum îi înțeleg amarul și supărarea cauzate de faptul că n-a reușit să ne nimicească prin acel proces penibil, prin care visa că vom pieri fără dreptul de interpretare a pieselor Phoenix semnate de el. Oricum erau doar 3-4 piese care se cântau în concertele Pasărea Rock, pe lângă alte 20 de piese proprii din repertoriul ei.
Însă Pasărea Rock își continuă zborul și fără acele 3-4 piese pe care le-a șters de mult din repertoriul ei, pentru că și-a găsit un drum nou, perpetuând cu succes tradiția legendei, nu numai prin creațiile anilor ’70 ca: Vasiliscul și Aspida, Sirena, Pasărea Calandrinon, Filip și cerbul, Uciderea balaurului, Pasărea roc...and roll, Muzică și muzichie, Dansul codrilor (compoziții I.Kappl) și Andrii Popa (compoziție M. Baniciu) ci și prin creații recente ca: Legenda, Praznic năprasnic, Călușandra, Hora fără de hotar, Pe Argeș în jos, Zoreaua, Epitaf, Fagul și iedera (compoziții I. Kappl) și Origine (compoziție M. Baniciu). Vor mai urma Răpirea miresii, 2 remake-uri Mircea Baniciu și o piesă instrumentală Frescă pitorească). DAR TOATE ACESTEA LE FACEM CU RESPECT ȘI DĂRUIRE, FĂRĂ AROGANȚĂ ȘI FĂRĂ PRETENȚIA DE A EGALA CEEA CE AM CREAT ÎN ANII ’70!“
