Psihologii care studiază modul cum sentimentele și comportamentele noastre au evoluat de-a lungul timpului, menţinându-ne toate stările afective (cum ar fi starea de spirit și emoțiile), au un rol util: ne avertizează asupra provocărilor la care trebuie să răspundem, relatează livescience.com.
De fapt, gama de emoții umane include mult mai multe sentimente negative decât pozitive. Emoțiile negative cum ar fi teama, furia, rușinea sau dezgustul sunt utile deoarece ne ajută să recunoaștem, să evităm și să depășim situații ameninţătoare sau periculoase.
Dar care este punctul tristeții, poate cea mai comună emoție negativă și cea mai investigată de psihologi?
Tristețea intensă și îndelungată, cum ar fi depresia, este evident o tulburare gravă și debilitantă. Cu toate acestea, dispozițiile proaste, uşoare şi temporare, pot servi unui scop important și util de adaptare, ajutându-ne să facem față provocărilor cotidiene și situațiilor dificile.
De asemenea, acționează ca un semnal social care comunică dezangajarea, retragerea din competiţie și oferă un acoperiş protector. Când sunt trişti sau într-o stare proastă, oamenii sunt adesea îngrijorați și dispuşi să ajute.
Unele stări negative, precum melancolia și nostalgia, pot fi chiar plăcute și par să furnizeze informații utile pentru a ne ghida planurile și motivațile viitoare.
Tristețea poate spori și empatia, compasiunea, conexiunea și sensibilitatea morală și estetică. Iar tristețea a fost mult timp un declanșator al creativității artistice.
Experimentele științifice recente evidențiază avantajele stării de spirit proaste, care deseori funcționează ca semnal de alarmă automat, inconștient, promovând un stil de gândire mai atent și detaliat. Cu alte cuvinte, stările proaste ne ajută să fim mai atenți și să ne concentrăm în situații dificile.
Spre deosebire de aceasta, starea de spirit pozitivă (cum ar fi senzația de fericire) servește, de obicei, ca un semnal, care indică situații familiare și sigure, și are ca rezultat un stil de prelucrare mai puțin detaliat și atent.
Beneficiile psihologice ale tristeţii
Există tot mai multe dovezi că stările negative, cum ar fi tristețea, au beneficii psihologice. Pentru a demonstra acest lucru, cercetatorii au manipulat mai întâi starea de spirit a oamenilor (aratându-le filme fericite sau triste, de exemplu), apoi au măsurat performanţa în diferite sarcini cognitive şi comportamentale.
Sentimentele triste sau o stare proastă produc o serie de beneficii:
O memorie mai bună. Conform unui studiu, o stare proastă (cauzată de vreme rea) i-a determinat pe oamenii să-şi amintească mai bine detaliile unui magazin pe care tocmai l-au vizitat. Starea proastă poate îmbunătăți și amintirile martorilor oculari prin reducerea distragerii atenţiei de la informațiile irelevante, false sau înșelătoare.
Judecăți mai exacte. O uşoară stare proastă reduce, de asemenea, unele prejudecăți și distorsiuni în modul în care oamenii îşi formează impresiile. De exemplu, cei aflaţi într-o stare proastă şi-au format impresii mai exacte și mai fiabile cu privire la ceilalți, deoarece au procesat detaliile mai eficient. Starea de spirit proastă a redus, de asemenea, naivitatea și scepticismul la evaluarea miturilor și zvonurile urbane și chiar a îmbunătățit capacitatea oamenilor de a detecta cu mai multă acurateţe înșelăciunea. Oamenii aflați într-o stare proastă proastă sunt, de asemenea, mai puțin susceptibili de a se baza pe stereotipuri simpliste.
Motivație. Alte experimente au constatat că atunci când participanții fericiți și trişti au fost rugați să îndeplinească o sarcină mintală dificilă, cei cu o stare proastă au încercat mai mult și au perseverat mai mult. Ei au petrecut mai mult timp pentru a o rezolva, au încercat mai multe întrebări și au răspuns mai corect.
O mai bună comunicare. Stilul de gândire mai atent și detaliat, promovat de o stare proastă, poate îmbunătăți și comunicarea. S-a descoperit că oamenii cu o dispoziție tristă folosesc argumente mai eficiente pentru ai convinge pe alții, au înţeles mai bine propozițiile ambigue și au comunicat mai bine atunci când vorbeau.
Corectitudinea crescută. Alte experimente au constatat că o stare de spirit proastă ușoară a determinat oamenii să acorde mai multă atenție așteptărilor și normelor sociale și i-au tratat mai corect pe ceilalţi şi mai puțin egoist.
Contraatac la cultul fericirii
Prin preamărirea fericirii și negarea virtuților tristeții, ne-am fixat un scop inaccesibil pentru noi înșine. Ne putem, de asemenea, provoca mai multe dezamăgiri, unii spun chiar și depresie.
De asemenea, este din ce în ce mai recunoscut faptul că starea de spirit bună, în ciuda anumitor avantaje, nu este tot timpul de dorit.
Sentimentul trist sau o dispoziție proastă ne ajută să ne concentrăm mai mult pe situația în care ne aflăm, crescând capacitatea noastră de a monitoriza și de a răspunde cu succes la situații exigente.
Ceea ce sugerează că trăirea neîncetată într-o stare de fericire poate fi deseori împotriva propriilor noastre interese. O evaluare mai echilibrată a costurilor și beneficiilor bunelor și proastelor dispoziții ar fi trebuit pusă în practică demult.
