Joi seara, de Înălțarea Domnului, pentru că era momentul întâlnirii cu unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați actori ai noului val - Florin Piersic Jr. - locuitorii din Caracal, fericiții posesori ai unui bilet la spectacolul “Freak Show 2”, s-au pregătit special pentru importantul eveniment. Astfel, doamnele (încredințate că vor avea șansa să se fotografieze alături de Florin) și-au scos, cu adevărat, din sifoniere cele mai elegante toalete, iar bărbații (încredințați că-i vor strânge mâna) au îmbrăcat costumele cu pantalonii “la dungă” și pantofii bine lustruiți, pentru că nu te poți înfățișa oricum la această înălțătoare sărbătoare a spiritului. Cu toate astea, să nu pară că sunt emoționați și copleșiți de momentul revederii (anul trecut, la festival, Florin a fost prezent cu Freak Show 1) cu un așa actor, au început să apară (ca de fiecare dată) cu numai un sfert de ceas înaintea începerii spectacolului.
Ce ar trebui să se știe despre Florin Piersic Jr.? Păi, așa cum spuneam cândva, este un cunoscut regizor de teatru și film, fermecător, enigmatic, cu părul îi permanență răvășit, adorat de femei. Că a vrut, că n-a vrut, de la tatăl său, pe lângă talent, asta a moștenit: farmecul, constituția atletică și pasiunea pentru femeile mignone, delicate. A fost într-o permanentă autodepășire, de la faptul de a nu se cantona în roluri ce i-ar fi evidențiat numai calitățile fizice, până la a ajunge un apreciat regizor de film și teatru, scenarist cu fler și scriitor cu har, bine vândut pe piața cărții.
Activitatea actoricească și-o începe încă din adolescență, jucând în “Marele singuratic” (copilul), “Colierul de turcoaze” (slujitorul de la han), “Cucoana Chirița”, “Un studio în căutarea unei vedete” (matematicianul), dar simțea că nu numai asta și atât trebuie să facă, ci un altfel de teatru și un altfel de film. Înaintea piesei de aseară a mai apărut în alte trei reprezentații de tip one-man-show: “Sex Drugs Rock And Roll”, “O mie de cuvinte” și Freak Show 1, deschizând în acest mod calea teatrului independent din România și primind premiul pentru cel mai bun actor al anului 2002, la Gala UNITER.
Revenind la piesa de aseară interpretată, scrisă și regizată de el însuși, spectatorii care l-au urmărit cu sufletul la gură sunt, cu sigurață, de acord cu faptul că Florin Piersic Jr. este un actor în toată puterea cuvântului, extrem de talentat, profund și rebel în același timp, cu forță dar și delicatețe care transpiră aproape din fiecare gest al său, dar care se simte la fel de marcant până și în tăcerile ori pauzele de respirație. Aseară, deși singur, parcă a umplut scena, nelăsând niciun spațiu liber, chiar dacă își ținea monologurile așezat pe un scaun, uzând de o gestică minimă.
Scrise cu talent, interpretate cu mare har, monologurile sale, mici bijuterii, mici perle sidefii, s-au înșirat unele după altele într-un colier al unei performanțe actoricești absolut remarcabile. A fost, pe rând, omul de afaceri care cumpără tot aerul din România și-l vinde apoi cu ora; a fost tânărul amant care își șantajează emoțional și-și exploatează financiar iubita mai bătrână cu 32 de ani; scenaristul care nu iese din cuvântul boss-ului; Costel, moldoveanul care înregistrează un video matrimonial; actorul care apelează la un castig “nepotrivit” cu viitoarea parteneră; taximetristul căruia îi face avansuri un client gay; moderatoarea TV cu ifose, mereu nemulțumită; ratatul care-și hărțuiește iubita cu telefoane implorator-șantajiste.
Totul este o risipire de talent cu recuzită minimă: o pereche de ochelari, o șapcă, o bască, o perucă, o pereche de cătușe. Show-ul este total, dinamic, minunat susținut, astfel încât spectatorul nu are timp să se plictisească ori să-și piardă atenția, ba, dimpotrivă, atât de antrenat este de poveștile jucate, încât nici nu simte cum se scurg două ore de spectacol.
La final, ropote de aplauze răsplătesc munca și talentul lui Florin Piersic Jr.. Și, spre fericirea tuturor, doamnele, care se pregătiseră îndelung pentru această întâlnire, au făcut o poză de grup cu el pe scena teatrului, iar bărbații mai norocoși au avut șansa să-i strângă mâna. Afară, peste străzile aproape pustii, se lăsa noaptea. Somn ușor, Caracal!
