La Moscova, cei doi „prieteni” au promis că își vor consolida coordonarea în domeniul economic, scrie o analiză Le Figaro
„Știu că țara dvs va avea noi alegeri prezidențiale în 2024. (…) Sunt sigur că rușii vă vor sprijini în toate eforturile dvs. În timpul vizitei sale de stat de trei zile la Moscova, care se încheie miercuri, Xi Jinping nu își va scuti sprijinul personal - cel puțin public - lui Vladimir Putin. Până la această aluzie neobișnuită la alegerile prezidențiale de anul viitor din Rusia, unde stăpânul Kremlinului ar trebui să obțină un al cincilea mandat. Un „impuls” de la liderul chinez, cu atât mai apreciabil cu cât a venit la trei zile după emiterea unui mandat de arestare împotriva lui pentru „crime de război” de către Curtea Penală Internațională.(ICC) de la Haga. Au existat și alte considerente de aceeași ordine, cum ar fi această invitație lansată marți de domnul Xi gazdei sale de a veni în China „când va putea anul acesta”. O piatră, acolo din nou, în grădina CPI, pe care Beijingul nu o recunoaște.
La finalul discuțiilor, cei doi lideri au semnat o declarație care proclamă intrarea relațiilor dintre țările lor într-o „nouă eră”. Semnatarii acuză Statele Unite că „subminează” pacea mondială și spun că sunt „îngrijorați de influența tot mai mare a NATO în Asia”. „Războiul nuclear nu trebuie să aibă loc niciodată”, mai spunea documentul comun. Acest text, care „aprofundează” parteneriatul strategic deja stabilit, prevede în special „coordonare bilaterală mai strânsă”. Se va aplica în special în regiunea Asiei Centrale, pentru a evita apariția „revoluțiilor colorate”, ca în Ucraina sau Georgia, s-a indicat la Moscova, unde aceste revolte democratice sunt văzute ca niște bătăi de cap.
Susține Moscova
După patru ore de întâlnire „informală” de luni, cei doi lideri, care își dau reciproc „prieten drag”, s-au întâlnit în sala uriașă Saint-Georges a Kremlinului pentru noi discuții, „oficiale”, acestea, dominate de situație. în Ucraina. Iar din punct de vedere al „logicii”, Xi Jinping se pare că nu s-a abătut de la linia pe care o stabilise: să sprijine Moscova, a cărei înfrângere militară ar risca în opinia sa să provoace haos, arătând în același timp ca un mediator și fără a provoca o ruptură cu occidentalii. După acest criteriu, Xi, care i-a propus interlocutorului său „să consolideze coordonarea (lor)”, și-ar putea considera misiunea reușită, deoarece Vladimir Putin a declarat în special că este gata să discute despre inițiativa propusă luna trecută de Beijing pentru a pune capăt conflictului. Acest plan în douăsprezece puncte, respins imediat de Kiev și Washington, cere dialog și respect pentru suveranitatea teritorială a fiecărei țări, dar nu condamnă invazia și nu cere retragerea armatei ruse. „China este pentru o reglementare pașnică a conflictului”, i-a spus Xi lui Putin. „Asistăm la o intensificare a politicii externe chineze ca „mediator” și „partizan al păcii”, notează Ivan Zuenko, expert emerit în studii eurasiatice la MGIMO, Școala de Relații Internaționale din Moscova. „Inițiative idealiste date fiind realitățile, dar care urmăresc să consolideze poziția „constructivă” a Beijingului, care vizează în principal lumea în curs de dezvoltare”, adaugă el.
„Lumea nu ar trebui să fie păcălită de o decizie tactică a Rusiei, susținută de China sau de orice altă țară, de a îngheța conflictul în propriile sale condiții”, a declarat luni secretarul de stat american Blinken. Pentru Statele Unite, linia roșie ar fi fost anunțul furnizării de arme chinezești către Rusia. Washingtonul a acuzat Beijingul că are acest proiect, pe care autoritățile chineze l-au negat. Potrivit New York Times, China a expediat drone în Rusia pentru 12 milioane de dolari de la începutul războiului. Dacă nu s-a așteptat nimic public în acest domeniu la finalul summit-ului, întrebarea rămâne asupra ajutorului militar pe care China ar putea să-l livreze „prietenului fără limită” rus, care se află într-o poziție proastă în teren. În urma acestui summit de la Moscova,
China sprijină soluționarea pașnică a conflictului, spune Xi Jinping
Aspectul economic al vizitei lui Xi Jinping a răspuns „complementarității” promovate de cei doi mari vecini, principiu care maschează de fapt o asimetrie tot mai mare. Vladimir Putin a susținut astfel o extindere a plăților în yuani în comerțul, inclusiv cu țările terțe. Această perspectivă răspunde cu siguranță dorinței comune de „dedolarizare”, dar mai ales joacă în mâinile Chinei. „Companiile rusești sunt capabile să răspundă cererii tot mai mari de energie a Chinei”, a spus Putin marți. Potrivit acestuia, obiectivul este de a livra Chinei cel puțin 98 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc și 100 de milioane de tone de GNL rusesc până în 2030. „Hidrocarburile rusești obținute la prețuri sub piețe și pe care China le poate folosi pentru a face presiuni asupra altor furnizori, precum Qatar sau Australia”, a declarat Alexander Gabuev, specialist în China la Centrul Carnégie. Potrivit lui Vladimir Putin, cele două țări au convenit marți asupra principalelor parametri ai unui acord pentru construirea gazoductului Power of Siberia 2.
Japonia în oglindă
Coincidența calendarului? În timp ce domnul Xi și-a arătat sprijinul la Moscova, premierul japonez Fumio Kishida s-a aflat marți în Ucraina, la Kiev, dar și la Boutcha, pentru o vizită surpriză. Șeful guvernului japonez a fost ultimul lider al G7 care nu l-a întâlnit pe domnul Zelensky în capitala sa.
