Președintele Comisiei vrea să folosească apărarea pentru a o ajuta să obțină un al doilea mandat, scrie Politico
Nu pierde niciodată o criză bună, mai ales dacă este o oportunitate bună de campanie.
Președinte al Comisiei Europene din 2019, Ursula von der Leyen a condus Europa printr-o pandemie, o criză a costului vieții și un război în pragul continentului.
Întrucât „amenințarea existențială” a războiului din Ucraina nu dă niciun semn de atenuare, fostul ministru german al apărării militează pentru un al doilea mandat pe platforma ei propunându-se ca manager-șef de criză, în speranța de a câștiga liderii Uniunii Europene care ei înșiși fac promisiuni de sprijin financiar și moral pentru Ucraina. Așa că, având în vedere că Statele Unite ale Americii ezită să continue să finanțeze războiul și o posibilă revenire a fostului președinte Donald Trump, summitul liderilor UE de la Bruxelles de astazi este locul perfect pentru von der Leyen pentru a-și face prezentarea.
„Von der Leyen se transformă de la președinte al Comisiei la cineva care candidează pentru o funcție și își schimbă politicile în acest fel”, a declarat Nicolai von Ondarza de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. „Puteți vedea asta despre fermieri, despre extindere... și despre securitate și apărare, subiecte prin care ea încearcă să transmită unul dintre mesajele ei de bază în campania electorală”.
La începutul acestei luni, von der Leyen a abordat apărarea europeană în timpul discursului său de numire pentru al doilea mandat, spunând că Europa trebuie să „să creasca capacitatea industrială de apărare în următorii cinci ani”.
Discuțiile de la summitul Consiliului European au loc în timp ce Parisul și Berlinul s-au certat cu privire la strategiile lor respective pentru Ucraina. Retorica președintelui francez Emmanuel Macron a supărat Berlinul, mai ales când Franța a cerut Europei să nu acționeze ca „lași” în fața agresiunii Rusiei. Cancelarul german Olaf Scholz a fost criticat pentru refuzul său de a trimite rachete germane Taurus în Ucraina.
„Von der Leyen a încercat să umple vidul de conducere care există de ceva timp datorită atât liderilor Germaniei, cât și ai Franței, concentrați pe politica internă”, a spus von Ondarza.
UE a convenit recent asupra a 5 miliarde EUR pentru a rambursa parțial statelor membre pentru noile transporturi de arme către Ucraina. Dar situația de pe câmpul de luptă rămâne îngrozitoare.
„Există multă teamă că am putea ajunge la un punct de cotitură în care am putea vedea niște avansari reale rusești în această vară”, a declarat Alissa de Carbonnel, director adjunct de programe pentru Europa și Asia Centrală la International Crisis Group, un ONG.
Nemulțumirile franco-germane și amenințarea continuă a Rusiei, într-un moment în care sprijinul SUA pentru Ucraina a fost pus sub semnul întrebării, o ajută pe von der Leyen, fost ministru german al apărării, în încercarea ei de a rămâne șef al brațului executiv al UE.
„UE pur și simplu nu își poate permite să aibă o perioadă lungă de tranziție sau insecuritate politică în acest context”, a declarat un înalt oficial al UE. „Von der Leyen are defectele ei, dar, în general, este persoana potrivită la locul potrivit.”
Dar nu toți liderii europeni sunt de acord cu von der Leyen cu privire la modul de a ajunge acolo. Premierul maghiar Viktor Orbán vrea să schimbe cursul politicii UE în Ucraina. Și alți lideri nu sunt de acord pe plan intern cu privire la modul de finanțare a mai multor muniții pentru Ucraina.
Ucraina spune că UE trebuie să ia decizii cu o oarecare urgență.
„Este urgent pentru partenerii UE, deoarece Ucraina a fost principalul furnizor de securitate pentru țările UE și țările NATO. Și Ucraina a arătat capacitatea de a asigura Europa și de a proteja Europa de agresiune. Și acum Ucraina nu are capacități pentru a realiza acest lucru”, a declarat vicepremierul ucrainean Olga Stefanishyna.
„Deci este vital pentru toată Europa și este extrem de urgent.”
În apogeul pandemiei, când statele membre își închideau granițele, von der Leyen a depășit criza prin achiziționarea comună de vaccinuri și datoria comună a UE. Acum, o serie de țări UE îi solicită să adopte aceeași abordare în ceea ce privește apărarea. Pe lângă achiziționarea comună de arme, țări precum Franța, Estonia și Polonia fac presiuni pentru o datorie comună a UE pentru a strânge mai mulți bani pentru arme. De asemenea, președintele Consiliului European, Charles Michel, susține ideea.
Acest lucru este o interzis pentru alții, inclusiv pentru Germania, Olanda și nordici, ceea ce face dificil pentru von der Leyen să meargă atât de departe, au spus diplomații UE.
„Când Germania ezită, aceasta este o problemă pentru Europa”, a spus Sylvie Matelly, directorul Institutului Jacques Delors. „Mai ales când președintele Comisiei este german.”
Un șoc extern, cum ar fi o rachetă prost țintită care lovește o țară europeană sau riscul căderii Ucrainei ar putea schimba acele linii roșii. „Deși de data aceasta a reacționa în loc să acționeze ar putea însemna că este prea târziu”, a spus un diplomat din Europa de Est
Pașii lui Von der Leyen în apărare
Pe termen scurt, von der Leyen prezintă deja o viziune la nivel european asupra apărării: anunțarea unui nou comisar pentru apărare, finanțare mai dedicată pentru apărare, o bază industrială de apărare mai mare și utilizarea activelor înghețate rusești pentru a finanța armele pentru Ucraina.
Pentru a investi mai mult în arme, von der Leyen și șeful ei pentru politică externă Josep Borrell vor să folosească 90% din veniturile din activele rusești înghețate pentru a cumpăra arme pentru Ucraina. Dar unii lideri europeni, cum ar fi premierul ungar Viktor Orbán și slovacul Robert Fico, se tem că predarea muniției Ucrainei va contribui la o escaladare militară. Alte țări, precum Malta și Irlanda, nu au voie să cumpere arme letale pentru țări străine în baza politicilor lor de neutralitate vechi de decenii.
Planul lui Von der Leyen pentru o strategie industrială europeană de apărare este respins din partea Germaniei, care sprijină stimularea sectorului, dar se tem că planul include o preluare a puterii din partea Comisiei, care consideră că nu va ajuta eforturile.
„Acest lucru va funcționa pentru ea ca subiect electoral. Dacă ea va fi într-o poziție de președinte al Comisiei dacă va fi aleasă pentru a-și respecta această promisiune este o altă întrebare, tocmai pentru că rezistența statelor membre de a da mai multe puteri Comisiei este destul de puternică”, a spus von Ondarza.
Cea mai sensibilă problemă este însă finanțarea viitoare a mai multor investiții în apărare, un alt potențial punct de disputa pentru liderii UE joi.
„Nu știu dacă acest summit european va fi punctul culminant sau momentul decisiv… dar sunt destul de optimist”, a spus un diplomat francez.
După doi ani de război și în condițiile în care situația de pe teren se deteriorează, susținătorii Ucrainei susțin că UE trebuie să pună banii jos, a declarat reporterilor ministrul de externe leton, Krišjānis Kariņš.
Deși liderii UE sunt de acord că actuala propunere de a mobiliza 1,5 miliarde EUR din bugetul UE nu va fi suficientă, ei nu sunt de acord cu privire la de unde să finanțeze banii suplimentari, de exemplu, prin obligațiuni de apărare.
Între timp, ceasul bate pentru soldații pe câmpul de luptă, subliniază susținătorii Ucrainei.
„Anul acesta este critic și trebuie să facem tot ce putem pentru a oferi tot ce putem în sprijinul rezistenței Ucrainei pe teren”, a declarat ministrul român de externe Luminita Odobescu pentru POLITICO. Prin urmare, „timpul este esențial”.
