Cei mai mulţi dintre vorbitori au fost de acord că aceasta este „o chestiune de principiu” şi au arătat că regulile UE îi impun Comisiei Europene să prezinte un act delegat care să suspende scutirea de vize, dacă statul căruia această scutire i-a fost acordată nu asigură o reciprocitate totală privind regimul vizelor pentru cetățenii tuturor statelor membre UE.
Comisarul european Dimitris Avramopoulos a subliniat că, în timp ce Comisia Europeană are obligația legală să acționeze în cazul lipsei de reciprocitate în regimul vizelor, instituția pe care o reprezintă trebuie să „țină cont de consecințele” deciziei sale. I-a asigurat pe deputaţi că simplul anunț al reintroducerii obligativității vizelor pentru cetățenii americani ar duce la măsuri de „retorsiune” şi, ulterior la o scădere a numărului de vizitatori şi a veniturilor şi locurilor de muncă din turism.
Conform mecanismului de reciprocitate în regimul vizelor, care a intrat în vigoare în ianuarie 2014, dacă un stat terț nu elimină vizele în termen de 24 de luni după ce a fost notificat despre nereciprocitate, Comisia trebuie să suspende scutirea de vize pentru cetățenii acelui stat timp de 12 luni, printr-un act delegat faţă de care Parlamentul și Consiliul pot avea obiecții.
Ca urmare a notificării nereciprocității pe 12 aprilie 2014, Comisia ar fi trebuit să acționeze înainte de 12 aprilie 2016, dar nu a luat până acum nicio măsură privind reimpunerea vizelor pentru cetățenii SUA și Canada.
Canada menține obligativitatea vizelor pentru cetăţenii din România şi Bulgaria, dar există un angajament de eliminare a acestora până la finalul lui 2017. SUA impun vize cetăţenilor din România, Bulgaria, Croaţia, Cipru şi Polonia.
În același timp, cerințele de viză pentru cetățenii din statele din afara UE vor putea fi reintroduse mai repede atunci când statele UE se confruntă cu migrație ilegală sau riscuri de securitate, conform noilor reguli aprobate de Parlamentul European.
Conform noilor reguli, acordurile privind suspendarea vizelor pentru țări terțe pot fi suspendate, caz în care cetățenii respectivi vor avea nevoie din nou de vize pentru a intra în UE, în unul sau mai multe din următoarele cazuri: o creștere substanțială a numărului de cetățeni din respectiva țară cărora le este refuzată intrarea sau șederea pe teritoriul UE;
o creștere substanțială a cererilor de azil nefundamentate; o scădere a cooperării în ceea ce privește repatrierea (reîntoarcerea migranților) sau o creștere a riscurilor sau a amenințărilor imediate la adresa politicilor publice sau securității interne din cauza cetățenilor din respectivul stat terț.
Atât statele membre UE cât și Comisia Europeană vor putea declanșa mecanismul de suspendare a ridicării vizelor. Cu toate acestea, textul subliniază că decizia de a suspenda temporar ridicarea vizelor trebuie să se bazeze pe ”date obiective și relevante.”
După notificarea de către un stat membru (sau o cerere din partea unei majorități simple a statelor membre) sau pe baza unui raport propriu, Comisia va avea la dispoziție o lună să decidă suspendarea ridicării vizelor pentru nouă luni. Această decizie va intra în vigoare automat.
Propunerea de regulament trebuie să fie aprobată formal și de Consiliu, urmând să intre în vigoare 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial. Mecanismul de suspendare a vizelor nu se va aplica Marii Britanii sau Irlandei.
