„Dreptatea” pentru Ucraina este umbrită de preocupările legate de costul vieții, arată sondajele. Sondajul în 10 țări europene și Marea Britanie arată că respondenții sunt în favoarea încetării conflictului, în loc să tragă Rusia la răspundere, scrie The Guardian
Unitatea Europei în legătură cu războiul din Ucraina este în pericol deoarece atenția publicului se mută din ce în ce mai mult de la câmpul de luptă la preocupările legate de costul vieții, sugerează sondajele din 10 țări europene, diferența crescând între alegătorii care doresc o încheiere rapidă a conflictului și cei care doresc sa pdepseasca Rusia.
Sondajul din nouă state membre UE – Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia – plus Marea Britanie a constatat că sprijinul pentru Ucraina a rămas ridicat, dar că preocupările s-au mutat asupra impactului mai larg al conflictului.
„Europenii l-au surprins pe Putin – și pe ei înșiși – prin unitatea lor până acum, dar marile dificultati vin de acum încolo”, a spus Mark Leonard, coautor al unui raport al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) privind schimbarea atitudinii față de invaiza Rusiei.
Capacitatea guvernelor de a păstra sprijinul public pentru politici potențial dăunătoare ar fi crucială, a spus Leonard, avertizând că prăpastia dintre taberele „pacii” și „justiției” ar putea fi „la fel de dăunătoare ca cea dintre creditori și debitori în timpul crizei euro”.
Sondajul a constatat că, în ciuda sprijinului puternic din întreaga Europă pentru aderarea Ucrainei la UE și a politicii Occidentului de a rupe legăturile cu Moscova, mulți alegători din Europa doresc ca războiul să se încheie cât mai curând posibil – chiar dacă asta înseamnă că Ucraina pierde teritoriu.
Adesea, această viziune nu reflectă poziția guvernelor naționale, au spus autorii, avertizând liderii UE împotriva „pozițiilor maximaliste” în privința războiului și sugerând să rămână duri cu Rusia , dar precauți cu privire la pericolele escaladării.
„În primele etape ale războiului, țările din centrul și estul Europei s-au simțit justificate în critica lor față de Rusia”, scriu Leonard și co-autorul său Ivan Krastev. „Dar în următoarea fază, țări precum Polonia s-ar putea găsi marginalizate dacă tabăra de „pace” își extinde atractivitatea în rândul celorlalte state membre.”
Sondajul, desfășurat între 28 aprilie și 11 mai, a găsit sprijin aproape universal pentru Ucraina, 73% dintre respondenți din cele 10 țări dând vina pe Rusia pentru război.
Peste 80% din Polonia, Suedia, Marea Britanie (83%) și Finlanda (90%) au declarat că au considerat Rusia responsabilă, împreună cu majorități puternice din Italia (56%), Franța (62%) și Germania (66%).
A existat un sprijin puternic pentru tăierea legăturilor cu Rusia. Majoritatea celor 10 țări au considerat că guvernele ar trebui să rupă relațiile economice și culturale cu Moscova, majoritatea – crescând la 71% în Polonia – favorizând, de asemenea, încetarea legăturilor diplomatice.
În mod similar, 58% din cele 10 țări – crescând la 77% în Finlanda – au dorit ca UE să își reducă dependența de energia rusă, chiar și în detrimentul obiectivelor climatice ale blocului, sugerând sprijinul public pentru o nouă rundă de sancțiuni UE , inclusiv în ceea ce privește uleiul.
Sondajul ECFR a arătat însă o divizare clară între europenii care doresc pacea cât mai curând posibil (35% în cele 10 țări) și cei care doresc dreptate – definită ca restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și tragerea la răspundere a Rusiei (22%).
Un al treilea grup „swing”, care împărtășește sentimentele anti-ruși ale susținătorilor justiției, dar și temerile de escaladare ale taberei de pace, a reprezentat aproximativ 20% dintre alegători, arată raportul – cu diferențe majore de distribuție între țări.
Tabăra de pace – ai cărei susținători tindeau să creadă că Ucraina va iesi mai proast decât Rusia la sfârșitul conflictului – a fost susținută cel mai puternic în Italia (52%), potrivit sondajului, în timp ce Polonia avea cea mai mare tabără de justiție, cu 41% .
În mod crucial, opiniile cu privire la răspunsul politic al UE la invazie au variat în funcție de tabăra în care se aflau respondenții, alegătorii justiției susținând ruperea legăturilor economice, diplomatice și culturale, iar alegătorii pentru pace susținând doar primul dintre acestea.
Întrebați ce i-a îngrijorat cel mai mult în legătură cu războiul, respondenții din Germania, Italia și Franța au fost cel mai preocupați de costul vieții și prețurile la energie, în timp ce respondenții din Suedia, Marea Britanie și Polonia au fost cel mai preocupați de amenințarea războiului nuclear.
Pe măsură ce conflictul se prelungește și costurile cresc, guvernele vor fi din ce în ce mai forțate să „echilibreze urmărirea unității europene cu opinii care diferă atât în interiorul cât și între statele membre”, scriu autorii, subliniind un „decalaj tot mai mare între pozițiile multor guverne” și starea de spirit a publicului din țările lor respective”.
