Un document scris în februarie de un think tank apropiat serviciilor de securitate ale Rusiei (FSB) subliniază cererile maximaliste ale Moscovei pentru negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit Washington Post.
Rusia ar trebui să depună eforturi pentru a slăbi poziția de negociere a SUA cu privire la Ucraina, aprinzând tensiunile dintre administrația Trump și alte țări, în timp ce continuă eforturile Moscovei de a dezmembra statul ucrainean, potrivit unui document pregătit pentru Kremlin.
Documentul, scris în februarie de un grup de reflecție influent cu sediul la Moscova, apropiat Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Rusiei, prezintă cerințele maximaliste ale Rusiei pentru orice încheiere a conflictului din Ucraina. Acesta respinge planurile preliminare ale președintelui Donald Trump pentru un acord de pace în termen de 100 de zile ca fiind „imposibil de realizat” și spune că „o rezolvare pașnică a crizei din Ucraina nu poate avea loc înainte de 2026”.
Documentul respinge, de asemenea, orice plan de trimitere a forțelor de menținere a păcii în Ucraina, așa cum au propus unii din Europa, și insistă asupra recunoașterii suveranității Rusiei asupra teritoriilor ucrainene pe care le-a ocupat. De asemenea, solicită o nouă divizare prin crearea unei zone tampon în nord-estul Ucrainei, la granița cu regiunile rusești precum Bryansk și Belgorod, precum și o zonă demilitarizată în sudul Ucrainei, lângă Crimeea, pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014. Aceasta din urmă ar afecta regiunea Odesa.
În plus, documentul discută necesitatea „demontării complete” a actualului guvern ucrainean.
Documentul, care a fost obținut de un serviciu de informații european și revizuit de The Washington Post, evidențiază provocările cu care se confruntă Trump pentru a ajunge la orice acord cu Rusia pentru un acord de pace, acum că Ucraina a acceptat propunerea Washingtonului de încetare a focului de 30 de zile.
Deși Rusia încă nu a semnalat că va semna o încetare a focului, analiștii au avertizat că Moscova mai are o multitudine de modalități prin care ar putea înceta să accepte chiar și o pauză temporară a ostilităților și au spus că drumul către orice acord de pace pe termen lung este încă perfide.
Rusia „nu este interesată de o soluționare rapida a crizei din Ucraina”, a declarat Thomas Graham, director principal pentru Rusia la Consiliul de Securitate Națională sub George W. Bush și acum membru al Consiliului pentru Relații Externe. „Ei vorbesc în mod constant despre cauzele fundamentale, care, după cum știți, sunt despre politica internă din Ucraina și, chiar mai important decât atât, despre arhitectura europeană de securitate, care ar fi rolul NATO. Iar o simplă încetare a focului care nu ține cont de asta nu prezintă niciun interes pentru Rusia . Și Trump pare să nu înțeleagă.”
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Kremlinul „nu era la curent cu astfel de recomandări”, numindu-le „extrem de contradictorii” și adăugând: „Lucrăm cu opțiuni mai analizate”.
Documentul a fost pregătit de un think tank care lucrează îndeaproape cu Directia a 5a a FSB, divizia care supraveghează operațiunile din Ucraina, în săptămâna dinaintea discuțiilor dintre Rusia și Statele Unite ale Americii de la Riad, Arabia Saudită, care au avut loc pe 18 februarie.
În timp ce membrii elitei ruse presează Kremlinul să continue războiul și „să folosească situația actuală pentru a avansa mai departe”, alte grupuri au făcut presiuni pentru o rezolvare mai rapidă a conflictului și „cel puțin pentru o încetare a focului”, a spus el.
Documentul legat de FSB prezintă modalități prin care Rusia și-ar putea consolida poziția de negociere prin exacerbarea tensiunilor dintre Statele Unite și China și Uniunea Europeană și propunând accesul SUA la mineralele rusești, inclusiv în teritoriile pe care le ocupă în Ucraina, cum ar fi regiunea de est a Donbasului, unde spune că există rezerve de metale din pământuri rare.
Într-un interviu din 24 februarie, președintele rus Vladimir Putin a spus cam același lucru când a sugerat că Moscova ar putea invita companiile americane să dezvolte zăcăminte minerale rusești, inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. Acesta părea a fi un efort de a submina un acord propus privind dezvoltarea resurselor minerale între Ucraina și Statele Unite.
Documentul spune că eforturile Rusiei ar trebui să se concentreze mai întâi pe normalizarea relațiilor dintre Washington și Moscova, prin restabilirea nivelurilor de personal diplomatic complet la ambasadele ambelor țări și numirea lui Alexander Darchiev ca ambasador al Rusiei în Statele Unite - sugestii care au apărut public după discuțiile dintre oficialii ruși și americani la Istanbul din 27 februarie, care se pare că s-au concentrat asupra operațiunii diplomatice a acestora.
Documentul propunea ca Rusia să fie de acord să nu staționeze rachetele balistice cu rază medie Oreshnik în Belarus, la granița cu Uniunea Europeană, în timp ce, în schimb, Statele Unite ar fi de acord să nu plaseze noi sisteme de rachete pe continent. De asemenea, sugerează că Rusia să oprească livrările de arme către țările considerate „neprietenoase” cu Statele Unite, în timp ce, în schimb, Statele Unite ar înceta să înarmeze Ucraina – dar adaugă că încetarea livrărilor de arme rusești către aliații Moscovei ar fi „dificil de realizat”.
Documentul respinge ceea ce spune că sunt propunerile inițiale făcute de trimisul special al lui Trump pentru Ucraina, generalul în retragere Keith Kellogg, pentru un acord de pace în care un element sugerat ar fi cedarea de către Ucraina a teritoriilor luate de Rusia și acordul Kievului de a nu încerca să le recâștige pe viitor prin mijloace militare sau diplomatice.
Documentul legat de FSB spune, însă, că nici măcar acest tip de reglementare nu merge suficient de departe și că, fără recunoașterea oficială a suveranității ruse asupra regiunii confiscate, este „destul de probabil” ca conflictul armat să se reia pe termen mediu, „de exemplu după următoarea schimbare de administrație în SUA”.
Documentul respinge, de asemenea, orice potențiale concesii politice din partea Ucrainei – cum ar fi renunțarea Kievului la aderarea la NATO și organizarea de alegeri în care partidele pro-ruse ar avea dreptul să participe – considerându-le insuficient de semnificative. „În realitate, actualul regim de la Kiev nu poate fi schimbat din interiorul țării. Este necesară demontarea sa completă”, se afirmă în document.
Prezența oricărui contingent de menținere a păcii în Ucraina este, de asemenea, respinsă ca fiind „absolut inutilă”, deoarece orice astfel de forță s-ar afla „sub influență occidentală semnificativă”, iar planurile SUA de a continua înarmarea Ucrainei după un eventual acord de pace sunt considerate „absolut inacceptabile”, la fel ca menținerea armatei ucrainene la nivelul actual de un milion de soldați.
Eforturile de a atrage Rusia într-un acord de pace prin oferirea de a ridica parțial sancțiunile au fost, de asemenea, respinse în document. „Nu este clar care ar fi beneficiul pentru Rusia”, se spune, deoarece „importanța factorului sancțiunilor împotriva țării noastre a fost în mod clar exagerată”.
Boris Bondarev, un fost diplomat rus cu sediul la Geneva, a declarat că Rusia încearcă să-l ademenească pe Trump în discuții demonstrându-și „deschiderea și flexibilitatea”, în timp ce Putin va încerca să prelungească negocierile poziționându-se ca „un prieten adevărat și adevărat al lui Donald Trump, care îl înțelege pe deplin, care vrea să-l ajute, care vrea să-l ajute să-și atingă obiectivele în Statele Unite. Dar, desigur, ar avea nevoie de ceva de la el, pentru că nu poate face asta doar gratuit.”
Dmitri Alperovitch, președintele Silverado Policy Accelerator, un think tank de securitate națională, a declarat că i-ar fi dificil pentru Putin să respingă definitiv propunerea de încetare a focului, fără a risca potențiala realiniere a Moscovei cu Washingtonul. „Miza acum [în opinia sa] este mult mai mult decât doar Ucraina – premiul cel mai mare este normalizarea diplomatică SUA-Rusia, eliminarea sancțiunilor, introducerea unei pane în cadrul NATO”, a spus Alperovitch într-o postare pe X.
