UE vrea să adopte „Legea libertății mass-media” din cauza îngrijorarilor în ceea ce priveste independența presei din Ungaria și Polonia

11 Sep 2022
UE vrea să adopte „Legea libertății mass-media” din cauza îngrijorarilor în ceea ce priveste independența presei din Ungaria și Polonia

Un proiect de regulament al UE oferă garanții pentru independența editorială a redacției față de puterea politică sau industriașilor, scrie Le Figaro.

Ingrijorată de deteriorarea independenței presei în Ungaria și Polonia în special, Comisia Europeană a decis să adopte o lege care să reglementeze concentrările în mass-media și să protejeze jurnaliştii de presiuni.

Acest proiect de regulament, din care AFP a obținut o versiune provizorie, oferă garanții pentru independența editorială a redacției față de puterea politică sau companiile industriale și cerințe de transparență privind proprietatea mass-media. Legea libertății presei”, care va fi prezentată oficial la sfârșitul săptămânii viitoare de către Comisie, îi va permite acesteia din urmă să inițieze procedurile în fața instanțelor europene în caz de nerespectare.

Vicepreședintele Comisiei, Vera Jourova, și-a exprimat în repetate rânduri un sentiment de neputință subliniind spațiul de manevră „limitat” al Bruxelles-ului în sectorul media. Mai ales în fața creării conglomeratului media pro-Viktor Orban în Ungaria în 2018, pentru care regulile europene de concurență nu s-au putut aplica. Comisia dorește acum ca fiecare stat să aibă obligația de a evalua concentrările în mass-media din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului și independenței editoriale, pe baza unui anumit număr de criterii.

Consiliul mass-media

Un nou Consiliu european al mass-media, care să reunească reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare, ar fi responsabil cu emiterea unui aviz cu privire la astfel de concentrări care ar putea afecta funcționarea pieței comune. Deși consolidarea în mass-media poate fi binevenită din punctul de vedere al rezistenței în afaceri, ea poate pune și probleme de independență editorială”, a subliniat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, într-un discurs la sfârșitul lunii noiembrie 2021.

Textul protejează secretul surselor și interzice utilizarea programelor spion împotriva jurnaliștilor și a membrilor familiilor acestora – chiar dacă sunt posibile excepții în numele „securității naționale”. O dispoziție ca răspuns la recentele scandaluri Pegasus și Predator, care au afectat în special autoritățile poloneze, maghiare și elene.

În mass-media de serviciu public, numirea liderilor trebuie să se facă conform unei proceduri „transparente ” și „nediscriminatorii ”, iar finanțarea trebuie să fie „adecvată și stabilă”. În 2021, fostul premier sloven Janez Jansa a taiat luni de zile fondurile agenției națională de presă, STA, a cărei linie editorială a criticat-o, atragând multe critici de la Bruxelles.

Transparența se cere și în ceea ce privește publicitatea de stat: autoritățile publice trebuie să publice sumele cheltuite și mass-media care beneficiază de ele. În ultimul său raport privind statul de drept în Uniunea Europeană, Comisia a fost îngrijorată să vadă mass-media pro-guvernamentală din Polonia privilegiată în această distribuție. Publicul trebuie să aibă, de asemenea, acces „ușor” la numele proprietarilor unui mediu. Organizațiile de știri trebuie să ia măsuri pentru „a se asigura că jurnaliştii sunt liberi să ia decizii editoriale individuale în exercitarea muncii lor ”.

„Luptă dură”

Acest proiect de regulament este descris drept „progres major” de secretarul general al ONG-ului Reporteri Fără Frontiere Christophe Deloire, care salută „dorința de a garanta integritatea informațiilor”. Dar editorii europeni văd o „amenințare” în aceasta inițiativă.

Pentru European Magazine Media Association (EMMA) și Asociația Europeană a Editorilor de Ziare (ENPA), aceasta încalcă în special „libertatea de a investi și de a conduce o afacere”. Nu vedem niciun motiv pentru a armoniza legislația mass-media la nivel european în direcția unui control mai strict de către autoritățile de reglementare a mass-media sau, indirect, de către Comisie”, a declarat el pentru AFP, directorul executiv al acesteia, Ilias Konteas.

Această lege va fi „o luptă dură”, a recunoscut Vera Jourova. 

Unele state membre vor să poată influența mass-media, vor spune că Comisia vrea să le confiste puterea. Unii proprietari de media beneficiază de situația actuală, vor striga că le amenințăm afacerea ”.

Alte stiri din Externe

Ultima oră