În urma unei întâlniri a ambasadorilor UE, care reprezintă statele membre, miercuri (10 iulie) cu privire la recentele călătorii controversate ale premierului ungar Viktor Orbán la Kiev, Moscova și Beijing, Conferința președinților din Parlamentul European este de așteptat să discute chestiunea joi, chiar și luând în considerare posibile repercusiuni, scrie Euractiv
Întâlnirile lui Viktor Orbán cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele chinez Xi Jinping de săptămâna trecută au stârnit serioase îngrijorări la Bruxelles și capitalele Uniunii Europene, mai ales că Ungaria asigură, de la 1 iulie și până la sfârșitul anului, președinția Consiliului UE, unde se întrunesc miniștrii statelor membre.
În ultimele zile, liderii și oficialii UE au condamnat în unanimitate abordarea necoordonată a Ungariei, în special vizita surpriză la Moscova, insistând că Viktor Orbán nu acționa în numele întregii Uniunii, ci doar în calitatea sa de prim-ministru ungar.
Furia ambasadorilor UE
În timpul unei întâlniri de două ore de miercuri, ambasadorii UE, care reprezintă statele membre, au întrebat Ungaria despre obiectivele și rezultatele vizitelor, pe care Budapesta le-a descris ca parte a unei „misiuni de pace” menită să pună capăt războiului din Ucraina.
Potrivit diplomaților UE prezenți la întâlnire, ambasadorii și-au exprimat nemulțumirea față de Ungaria, subliniind că inițiativele lui Viktor Orbán sunt incompatibile cu actuala președinție a țării la Consiliul UE pentru următoarele șase luni.
În total, 25 de state membre „și-au exprimat nemulțumirea sau furia față de progresul președinției ungare”, au indicat mai mulți diplomați. Slovacia nu a participat la discuție.
„Ungaria a încercat să argumenteze că vizitele au fost strict bilaterale [și au fost] destinate doar să evalueze fezabilitatea și condițiile unui încetari a focului ”, a explicat unul dintre ei.
Budapesta a recunoscut că nu are un mandat european pentru inițiativa sa, dar a creat totuși o oarecare ambiguitate, în special prin utilizarea siglei Președinției maghiare a Consiliului UE în comunicările sale privind vizitele.
Cele 25 de capitale au fost „foarte clare în evaluarea lor că acest argument nu era credibil, având în vedere momentul și succesiunea întâlnirilor, utilizarea hashtag-urilor prezidențiale și reacția lui [Vladimir] Putin”, au spus diplomații.
Într-adevăr, era clar că Vladimir Putin se apropia de Viktor Orbán în speranța că va reprezenta poziția Uniunii.
„Liniile au fost clar și în mod deliberat estompate ”, au afirmat diplomații.
Ambasadorii, însă, nu au discutat posibile opțiuni de rezolvare a problemei sau, așa cum au cerut unii, de a „frâna” Ungaria. Acesta a fost în special cazul Poloniei, care inițial pusese problema pe ordinea de zi a reuniunii de miercuri.
„Nimeni nu a pus problema încheierii sau scurtării președinției. Nu au fost prezentate sau adoptate măsuri concrete”, a declarat un al doilea diplomat al UE.
Mulți diplomați au subliniat însă că, dacă Ungaria va continua pe această cale, ar putea fi organizată o nouă discuție pe această temă.
Oricum, unele state membre au ripostat deja diplomatic trimițând oficiali juniori în loc de miniștri la întâlniri informale organizate de maghiari.
Unii diplomați au descris abordarea drept un „boicot deliberat” al reuniunilor președinției maghiare, dar țara a dorit să minimizeze preocupările legate de aceasta.
Conferința președinților abordează acest subiect
Tema va fi acum pe ordinea de zi a Conferinței președinților Parlamentului European — formată din președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice și responsabile cu organizarea agendei legislative și politice a Parlamentului — de joi (11 iulie).
Ar putea fi luate în considerare diferite măsuri, inclusiv boicotarea sau încetarea prematură a președinției ungare, caz în care ar fi necesar să se apeleze la președințiile anterioare belgiene sau spaniole, sau chiar anticiparea începerii președinției poloneze, care a fost să înceapă în ianuarie 2025.
„Sincer, posibilitatea de a boicota președinția maghiară a fost discutată din prima sa călătorie [Viktor Orbán], cea la Kiev ”, a declarat pentru Euractiv un oficial al grupului liberal Renew Europe.
Deocamdată, implicațiile discuțiilor de la Conferința președinților sunt încă incerte, dar relațiile dintre Budapesta și, prin extensie, Președinția maghiară și celelalte 26 de state membre vor deveni probabil mai tensionate pe viitor, după „mai puțin de a doua săptămână. a președinției lui Viktor Orbán” .
