Președintele american Donald Trump intenționează să reducă prezența militară a Americii în Europa cu aproximativ 20%, retrăgând aproximativ 20.000 de soldați, a informat joi agenția de presă italiană ANSA , citând o sursă diplomatică europeană. De asemenea intentioneaza să ceară contribuții financiare pentru cei 80 de mii care vor rămâne
Europenii vor trebui să facă mai mult pentru securitatea lor și, în același timp, să ducă mâna la portofel. Președintele Trump, de fapt, vrea să „taie contingentul SUA cu o cincime” – în jur de 20 de mii de oameni – și intenționează să ceară o „contribuție financiară” pentru întreținerea trupelor rămase de pe această parte a Atlanticului.
„Raționamentul lui Trump – spune o sursă diplomatică europeană pentru ANSA – este că trupele americane reprezintă un factor de descurajare și, prin urmare, costul lor nu poate fi suportat doar de contribuabilii americani”. Ei bine, este prea devreme să spunem la cât se ridică nota de plată, conversația este încă în stadiul embrionar. Un sondaj al schimburilor purtate până acum de magnat cu liderii europeni permite cristalizarea punctelor fixe, care trebuie însă transpuse în politici concrete. În primul rând este necesitatea creșterii cheltuielilor militare.
Trump a vorbit despre 5% din PIB ca noul standard NATO. Aceasta este o țintă uriașă.
„Nu am reușit încă să ajungem la 2%, așa cum a fost stabilit oficial acum”, a remarcat ministrul Apărării Guido Crosetto înainte de comunicările către Camera privind Ucraina. „Următorul summit NATO va fi la sfârșitul lunii iunie, vom vedea dacă își stabilesc un alt obiectiv”.
Aveți dreptate să spuneți că nu cheltuim suficient pentru apărare”, a spus Înaltul Reprezentant Kaja Kallas în timpul discursului său la Agenția Europeană de Apărare (EDA). „Anul trecut, țările UE au cheltuit în medie 1,9%, în timp ce Rusia a fost la 9%. Comisarul pentru apărare Andrius Kubilius a mers mai departe. „Lituania va aloca 5-6% apărării în următorii câțiva ani: eu sunt lituanian și deci s-ar putea să fiu părtinitor, dar cred că este ceea ce avem nevoie”, a comentat el. În ciuda laturilor lui Trump, există o foaie de parcurs precisă pentru a readuce UE pe drumul cel bun. Începem cu întâlnirea informală a celor 27 de lideri din 3 februarie, dedicată tocmai apărării, iar dezbaterea va oferi indicații cheie pentru întocmirea „cărții albe” la care lucrează împreună Kallas și Kubilius.
În același timp, NATO se grăbește să aprobe ținte de capacitate - sunt angajamente precise de la țară la țară - la timp pentru reuniunea ministerială a Apărării din mai. Mingea va trece apoi șefilor de stat și de guvern: la sfârșitul lunii iunie, în aceeași săptămână, va avea loc summitul NATO în Olanda și Consiliul European de la Bruxelles dedicat apărării. Dacă a existat vreodată o Zi Z de marcat în calendar, aceasta este. Care va fi punctul important? Pentru secretarul general Mark Rutte, „numărul magic” ar putea fi în jur de 3,6% (ceea ce ar prezice și o creștere a cheltuielilor pentru SUA, având în vedere că este în jur de 3,3%).
Trump pare să fi fost convins – mărturisește sursa – să nu aleagă calea dezangajării unilaterale pentru că ar fi judecat drept „un al doilea Kabul”. „Nu vrea ca un scenariu ca acesta să fie asociat cu numele lui”, explică diplomatul. Președintele SUA, însă, insistă că europenii „să-și asume financiar” povara ucraineană, deoarece Trump o consideră în esență „o problemă europeană” . Dar chiar și aici suntem abia la începutul conversației.
