Un nou articol publicat de The Economist analizează modul în care Volodimir Zelensky, Donald Trump și Vladimir Putin și-au modificat pozițiile în privința alegerilor prezidențiale din Ucraina. Inițial presat să organizeze un scrutin în timpul războiului, Zelensky părea categoric împotrivă. Însă recentele evoluții politice și diplomatice, inclusiv tratamentul rezervat de Trump liderului ucrainean, par să fi schimbat situația. Acum, pregătirile pentru un posibil vot sunt în desfășurare, deși incertitudinile legate de război și de influențele externe rămân majore.
Se fac pregătiri pentru un scrutin prezidențial, deși mulți se îndoiesc că acesta poate avea loc în timpul războiului.
Premiera noii montări a piesei Macbeth pe 28 februarie, la venerabilul Teatru Franko din Kiev, a fost inițial umbrită de dezastrul diplomatic dintre Volodimir Zelensky și Donald Trump, desfășurat în aceeași zi la Casa Albă. De atunci, spectacolul a devenit un subiect de discuție intens în rândul elitei orașului. Ivan Urivsky, regizorul, spune că a ales să pună în scenă tragedia după ce a simțit o schimbare în starea de spirit a țării, începând cu alegerea lui Trump, în urmă cu patru luni. Inițial, și-ar fi dorit să monteze Visul unei nopți de vară, o comedie, dar a conchis: „Nu poți face teatru fără să te gândești la politică, la război sau la publicul tău.” Spectatorii săi trasează paralele între personajele lui Shakespeare și evenimentele actuale. Pentru unii, Macbeth seamănă cu dictatorul sângeros de la Moscova. Pentru alții, povestea despre ambiție, putere și trădare este mult mai apropiată de realitatea din Ucraina.
La Kiev, „pumnalele” sunt îndreptate către Zelensky. De luni de zile, președintele ucrainean s-a confruntat cu presiuni intense din exterior: de la Vladimir Putin, care i-a contestat legitimitatea cu o ironie greu de ignorat, și de la Donald Trump, care a repetat punctele de vedere ale lui Putin. Ambii par să fi fost iritați de refuzul lui Zelensky de a ceda. Cei doi l-au împins să organizeze alegeri în timpul războiului, crezând probabil că electoratul ucrainean le va face favoarea de a-l înlătura. Cu două luni în urmă, Zelensky părea categoric împotriva organizării unui scrutin. Însă tratamentul umilitor la care l-a supus Trump în prima săptămână a lunii martie i-a consolidat popularitatea, conform unui sondaj comandat de The Economist, și pare să-i fi schimbat calculele. Acum se fac pregătiri serioase pentru ca Zelensky să meargă din nou în fața alegătorilor, și asta în curând.
Surse guvernamentale afirmă că Zelensky a convocat săptămâna trecută o ședință în care și-a instruit echipa să organizeze alegeri după un armistițiu total, pe care americanii cred că l-ar putea impune până la sfârșitul lunii aprilie (Duminica Paștelui, 20 aprilie, ar avea o anumită rezonanță simbolică). Prima confirmare oficială ar putea veni înainte de 5 mai, termenul-limită pentru votul parlamentar privind prelungirea legii marțiale, care expiră pe 8 mai. Ridicarea legii marțiale este o condiție esențială pentru începerea procesului electoral.
Sursele diferă în ceea ce privește calendarul exact, dar majoritatea indică vara ca fiind perioada vizată de Zelensky. Legea cere cel puțin 60 de zile pentru campanie, astfel încât cea mai apropiată dată posibilă ar fi începutul lunii iulie. Totuși, unii oficiali susțin că perioada de campanie ar trebui să fie de trei luni, timp necesar autorităților electorale pentru actualizarea listelor de alegători în condițiile unui război.
Petro Poroșenko, liderul celui mai mare partid de opoziție și rival declarat al lui Zelensky, prezice că alegerile ar putea avea loc oricând între august și octombrie. Acesta susține că campania electorală a început deja, odată cu decizia controversată a lui Zelensky de a-l plasa sub sancțiuni în februarie. Deși măsura ar fi legată de procesul său îndelungat pentru presupusă trădare, unii cred că vizita lui Poroșenko în SUA la începutul lunii februarie—unde s-a întâlnit cu apropiați ai lui Trump—a declanșat acest conflict.
Un oficial guvernamental de rang înalt crede că Zelensky va încerca să-și surprindă rivalii cu alegeri în iulie, mizând pe un calendar strâns care l-ar lăsa fără adversari puternici. Aceasta ar fi o strategie benefică nu doar pentru președinte, ci și pentru stabilitatea țării, argumentează sursa: „O campanie lungă ar dezbina țara.”
Liderii opoziției insistă însă că un vot rapid este imposibil, invocând o serie de obstacole logistice. Deputatul Serhiy Vlasenko, din partidul Batkivșcina, spune că obținerea unui armistițiu funcțional până pe 8 mai ar fi o provocare majoră, iar găsirea unei metode sigure pentru ca milioane de ucraineni aflați peste hotare, pe front sau în teritoriile ocupate de Rusia să voteze ar fi și mai dificilă. O posibilă soluție ar fi utilizarea aplicației mobile Diia, dar aceasta ridică întrebări legate de transparență. Orice modificare a sistemului de vot ar necesita schimbarea Constituției, lucru dificil de realizat în condițiile în care partidele de opoziție se opun alegerilor în timpul războiului. Nu doar din motive tehnice: ele susțin că un scrutin corect ar trebui să fie precedat de desființarea propagandei de război și a cenzurii.
Putin și Trump și-ar putea schimba poziția privind alegerile
Cei doi factori externi care influențează masiv Ucraina, Putin și Trump, s-ar putea să nu mai dorească acum alegeri anticipate. Inițial, probabil că le-au cerut în speranța că acestea îl vor înlătura pe Zelensky. Însă, odată ce calculele s-au schimbat, este puțin probabil să stea deoparte și să îl lase să își asigure un al doilea mandat.
Putin deține controlul asupra multor variabile. Dronele și rachetele sale ar putea face imposibilă ridicarea legii marțiale, dar și organizarea alegerilor. Totuși, chiar dacă Zelensky câștigă, scrutinul i-ar putea oferi lui Putin ocazia perfectă pentru a destabiliza țara. Un ofițer de informații prezice că în 2025, instabilitatea internă va fi un risc mai mare pentru Ucraina decât luptele de pe front. O campanie electorală ar permite Rusiei să intensifice operațiunile de influență, manipulând lideri de opinie, soldați și opoziția.
Ce urmează pentru Ucraina?
Lucrurile nu se vor simplifica pentru următorul președinte al Ucrainei, indiferent cine va fi și când va fi ales. Diplomația grăbită a lui Trump ar putea duce la un acord de pace dezavantajos și la resentimente interne. În timp, unii ucraineni ar putea cere o guvernare mai militarizată și mai dură.
Pentru toate defectele sale, Zelensky depinde prea mult de popularitatea sa pentru a deveni un dictator autentic. Însă cine vine după el s-ar putea să nu fie la fel de reținut.
"Fie că vorbim de Caligula sau de Macbeth, abuzul de putere este o temă recurentă în istorie", spune Urivsky. Teatrul îi ajută pe oameni să-și vadă reflexia în personajele tragice. Iar ucrainenii speră să nu repete greșelile acestora.
