Ei bine, în ciuda acestei credințe, un studiu efectuat de Centrul de Prevenție a Derivelor Sectare legate de Islam, și publicat de rfi.ro, oferă o nouă perspectivă asupra acestui fenomen, arătând că tinerii care fac pasul către radicalizarea islamistă provin din toate mediile sociale și, culmea, din alte religii sau chiar atei!
Conform studiului citat, majoritatea tinerilor francezi care se radicalizează au vârste cuprinse între 15 și 21 de ani, provin din familii din clasa de mijloc în care religia joacă un rol puțin important, sunt atee sau nepracticante. Acești tineri au un grad de sensibilitate crescut și mulți dintre ei suferă de depresie din cauza acestui aspect.
Toți factorii menționați mai sus contribuie la crearea unui complex în care tinerii sunt gata să se predea necondiționat unei ideologii religioase care să-i facă să se simtă aleși, persoane speciale, aleși de Allah să primească adevărata credință și să salveze lumea.
Fenomenul radicalizării religioase nu este o noutate în istoria umanității, crimele comise în numele religiei existând aproape dintotdeauna, în prezent doar forma de manifestare este alta, sub acțiunea globalizării și a secularizării.
Citiți și:
În momentul actual, radicalizarea islamistă se produce într-un spațiul virtual, mult mai larg, beneficiind de ajutorul comunicării efectuate prin intermediul internetului. Factorul religios devine astfel universal, fără să fie legat de o cultură locală, pe care este nevoie să o asimilezi, pentru a-l înțelege.
Asfel, într-o societate consumeristă, și religia beneficiază de varianta sa "de consum", o religie instant, "gata de crezut", menționează rfi.ro .
Liderii spirituali ai grupurilor islamiste radicale își construiesc legitimitatea pe propriile lor declarații, prin care se autodefinesc drept "credincioși ai adevăratului Islam", preluând fragmente din texte religioase pe care le interpretează în favoarea propriei dogme, prin care ajung să-și impună punctele de vedere, totalitar.
Sub acțiunea acestor principii, tinerii ajung să se autoexcludă din familiile lor și, în final, din societate.
Propaganda radicalismului islamic are astăzi un impact puternic în toate clasele sociale, indiferent de nivelul de trai sau de educație, și nu cu precădere în rândul celei de-a doua generații de imigranți stabilită în metropolă, scrie rfi.ro.
De remarcat faptul că statisticile arată că puțini dintre tinerii recunoscuți drept radicalizați au comis infracțiuni în copilărie sau adolescență, în schimb, 40% dintre ei au suferit de crize de depresie sub diferite forme - stări depresive, izolare, anorexie, automutilare.
Ipoteza cea mai concludentă reliefată de acest studiu este că victimele radicalizării sunt cei hipersensibili, care își pun întrebări cu privire la sensul vieții lor, la locul și rolul lor în această lume.
Exploatând această nesiguranță, discursul grupărilor radicale propune o soluție la aceste întrebări - lipsa de socializare, însingurarea, faptul că este un neînțeles de către ceilalți, toată această nesiguranță în propria persoană are o singură explicație - s-a simțit mereu diferit pentru că este o persoană pură, aleasă de Allah, gata să primească adevărata credință și să salveze societatea din păcatul în care a căzut.
