Treisprezece deputați europeni au depus un recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta interzicerea steagurilor naționale în incinta Parlamentului European. Plângerea lor a fost respinsă joi, 14 decembrie, scrie OuestFrance
Drapele naționale nu își au locul în hemiciclul Parlamentului European. Curtea de Justiție a Uniunii Europeane (CJUE) s-a pronunțat în acest sens printr-o hotărâre pronunțată joi, 14 decembrie 2023. Treisprezece europarlamentari de extremă dreapta, unsprezece francezi și doi germani, solicitaseră anularea hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 6 octombrie 2021. Acesta din urmă hotărâse“ inadmisibil recursul lor prin care se urmărește anularea măsurii verbale a Președintelui Parlamentului, din 13 ianuarie 2020, de interzicere ca deputații să afișeze drapelul național pe birouri”, precizează CJUE.
„Fără banderole, fără steaguri” conform reglementărilor interne
Disputa datează din ianuarie 2020.Marea Britanie este pe punctul de a părăsi Uniunea Europeană, la câtiva ani de la votul Brexit-ului. Atmosfera din hemiciclul european este electrică. În sesiunile plenare din 13 ianuarie și cele din 29 și 30 ianuarie, președintele și vicepreședinții Parlamentului European le reamintesc verbal parlamentarilor britanici că este interzis să afiseze steagul Union Jack așa cum o fac în Parlament. Pe 29 ianuarie, Nigel Farage, liderul susținătorilor Brexitului, și-a fluturat în special steagul național în timp ce ținea ultimul său discurs în hemiciclul european.
„Afișarea steagurilor statelor membre pe birourile deputaților aleși în Parlament este în contradicție cu funcția lor reprezentativă, așa cum este definită de tratatele europene”, explică CJUE în motivarea încetării acesteia.
Ea reamintește, de asemenea, că comportamentul europarlamentarilor britanici a fost contrar regulamentelor interne ale Parlamentului European, inclusiv articolului 10, dedicat „ordinii sesiunilor” care prevede că deputații nu pot afișa"nici banderole, nici steaguri”.
Nu există alt mijloc de exprimare decât vorbirea
În plus, conform regulamentului de procedură al Parlamentului, deputații „se exprimă prin vorbire și, în principiu, nu au alte mijloace de exprimare”, insistă CJUE.
Reclamanții germani din partidul de extremă dreapta AfD sunt Gunnar Beck și Nicolaus Fest. Printre francezi se numără membri ai Rassemblement Național, inclusiv președintele acestuia, Jordan Bardella. Mai sunt Jean-Paul Garraud, Thierry Mariani și alți membri ai Identity & Democrația (ID) în Parlamentul European, precum și europarlamentarii independenți, precum Gilbert Collard și Jérôme Rivière, care sunt membri în Franța ai partidului Reconquête al lui Éric Zemmour.
Hotarârea obligă reclamanții la plata cheltuielilor de judecată efectuate de Parlamentul European în cadrul acestei proceduri, precizează AFP.
