Rusia a câștigat 93 de miliarde de euro din venituri din exporturi de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său împotriva Ucrainei, cea mai mare parte dintre ele mergând către UE. Franța și-a crescut importurile, pentru a deveni cel mai mare cumpărător de GNL rusesc din lume, spune raportul centrului de cercetare independent CREA publicat luni, scrie AFP citată de Le Figaro.
Această publicație a Centrului de cercetare pentru energie și aer curat (CREA), cu sediul în Finlanda, vine în momentul în care Ucraina îi îndeamnă pe occidentali să întrerupă orice comerț cu Rusia pentru a nu mai alimenta bugetul de război al Kremlinului. Uniunea Europeană a decis recent un embargo gradual - cu excepții - asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este foarte dependent, nu este în prezent luat în considerare.
Potrivit CREA, UE a reprezentat 61% din importurile de fosile, sau aproximativ 57 de miliarde de euro, în primele 100 de zile de război (24 februarie - 3 iunie). Cei mai mari importatori au fost China (12,6 miliarde de euro), Germania (12,1 miliarde) și Italia (7,8 miliarde). Veniturile Rusiei provin mai întâi din vânzarea țițeiului (46 miliarde), urmate de gaze transportate prin gazoducte (24 miliarde), apoi produse petroliere, gaze naturale lichefiate (GNL) și în final cărbune.
Veniturile nu au încetat, chiar dacă exporturile au scăzut în mai, iar Rusia este nevoită să vândă la prețuri mici pe piețele internaționale. În ciuda acestei reduceri, țara a beneficiat în continuare de creșterea globală a prețurilor la energie. În timp ce unele țări au făcut eforturi semnificative pentru a-și reduce importurile (Polonia, Finlanda, țările baltice), altele și-au mărit, dimpotrivă, achizițiile: China, India, Emiratele Arabe Unite sau... Franța, potrivit CREA.
„În timp ce UE are în vedere sancțiuni mai stricte împotriva Rusiei, Franța și-a crescut importurile, pentru a deveni cel mai mare cumpărător de GNL rusesc din lume”, subliniază Lauri Myllyvirta, analist CREA.
Sunt și achiziții în numerar și nu în baza unor contracte pe termen lung, ceea ce înseamnă că Franța a decis cu bună știință să folosească energia rusească în ciuda invadării Ucrainei, estimează specialistul.
„Franța trebuie să-și alinieze acțiunile cu cuvintele sale: dacă sprijină cu adevărat Ucraina, trebuie să pună imediat în aplicare un embargo asupra combustibililor fosili ruși și să dezvolte rapid energii curate și soluții de eficiență energetică”, spune el.
