Acordul dintre compania petrolieră austriacă OMV și compania germană Uniper pentru furnizarea de gaze din Marea Neagră, în cadrul zonei economice exclusive (ZEE) a României, a evidențiat potențialul semnificativ de aprovizionare cu gaze din țară, scrie Euractiv
Acordul de cinci ani pentru 15 terawatt-oră de gaz natural din proiectul Neptun Deep de pe coasta României la Marea Neagră, la adâncimi de apă între 100 și 1.700 de metri, vine în momentul în care Rusia și-a oprit luna trecută livrările de gaze prin Ucraina. Pe lângă o reducere a achizițiilor de energie de la Moscova din cauza invaziei Ucrainei.
După cum relatează Reuters, volumul total al contractului reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024 și ar fi prima înțelegere care să susțină mult așteptatul proiect de apă adâncă, la mai bine de un deceniu de la prima descoperire de gaz în partea românească a Marii Negre
Proiectul Neptun Deep, care este de așteptat să înceapă producția în 2027, conține aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaz, ceea ce îl face una dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Odată ce Neptun Deep va fi operațional, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE și, pentru prima dată, un exportator net de gaze.
În ansamblu, se estimează că România are rezerve de gaze offshore de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, ceea ce ar trebui să contribuie la diversificarea aprovizionării regiunii.
Potrivit lui George Scutaru, directorul New Strategy Center, un think tank românesc, Neptun Deep va produce între șapte și opt miliarde de metri cubi pe an, cu venituri potențiale de peste 25 de miliarde de dolari, echivalentul a trei ani și jumătate din cel de la București. cheltuielile curente pentru apărare.
Potrivit lui Arnold C. Dupuy, care scrie pentru think tank-ul american Atlantic Council, în timp ce multe țări din Marea Neagră depind de importurile de gaze rusești, România își acoperă deja aproximativ 80% din necesarul de gaze prin producția internă. Însă perspectivele sunt și mai optimiste, potrivit cercetătorului.
Zăcămintele Neptun Deep și Ana, combinate cu producția existentă, ar trebui să permită României să facă față consumului anual de aproximativ 12 miliarde m3. Odată ce producția de la Marea Neagră va intra online, România ar putea exporta excesul de produse către vecinii săi, înlocuind importurile de gaze din Rusia.
România a întreprins deja măsuri pentru înlocuirea importurilor de gaze rusești ale Moldovei, dar gazele din Marea Neagră ar putea reduce dependența regională de TurkStream, conducta submarină care transportă gazul rusesc în multe țări din Europa de Est. Spre comparație, consumul anual de gaz al Moldovei este de 2,9 miliarde m3, al Bulgariei de 3 miliarde m3 și al Serbiei de 2,4 miliarde m3.
Dar Arnold C. Dupuy vede și riscuri. Se așteaptă ca Rusia să se opună proiectelor de gaze offshore ale României, întrucât Kremlinul a demonstrat deja o serie de tactici hibride de război în Marea Neagră.
El explică că, de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, zona economică exclusivă (ZEE) a României este de fapt învecinată cu ZEE a Rusiei.
„Dacă instalațiile de gaze offshore situate în ZEE beneficiază de protecția articolului 5 sau a articolului 6 al NATO este discutabil, prevestind multe nelegiuiri ale Kremlinului ”, conchide el.
